Lisette Verea a fost una dintre cele mai strălucitoare vedete ale cabaretului românesc din perioada interbelică, o actriță cu un destin cu totul special. După ce a cucerit publicul din București, ea a reușit să facă pasul spre marile producții cinematografice americane, o realizare rară pentru un artist român al vremii.
„Iertați-mă că îndrăznesc
În fața voastră să pășesc...
Dar vreau ca să mă fac artista...
Eu cred că-s bună de revistă!”
În fața voastră să pășesc...
Dar vreau ca să mă fac artista...
Eu cred că-s bună de revistă!”
Imediat după acest debut timid, destinul ei s-a schimbat. Deși inițial visa să se căsătorească și a refuzat roluri „insignifiante”, a fost sfătuită de dramaturgul Camil Petrescu să se înscrie la conservator. Această decizie a catapultat-o pe marile scene ale vremii: a jucat la Cărăbuș, Alhambra și la teatre precum Regina Maria și Comedia. Lisette Verea menționa într-un interviu:
“– Visul meu –
îmi spune d-ra Lisette Verea – era visul tuturor fetelor naive: să mă mărit!...
La o carieră
artistică, nu mă gândisem. Dar în ziua primei repetiții unde venisem plină de
speranțe, decepție! M’am pomenit cu doua rolișoare insignifiante... Dintr’odată
visurile mele cele mai frumoase, s’au spulberat... Am refuzat...” (conform “87 artiști bucureșteni din
teatru, operă și revistă” – F.O. Fosian).
![]() |
Tănase și vedetele sale: Lisette Verea, Lulu Savu, Lizica Petrescu și Mia Steriade (stânga, 1933) Lisette Verea în 1938 (dreapta) |
Destinul tinerei fete fusese, se pare, deja scris și în
acest destin scena urma să aibă un loc aparte. Același F. O Fosian relata:
“Desigur că lucrurile s’ar fi oprit aici și visul
Lisettei nu s-ar fi împlinit dacă după câteva săptămâni, d. Camil Petrescu, pe
care-l cunoscuse cu puțin timp înainte, n’ar fi recomandat-o lui Soare Z.
Soare... Acesta, omul de mare intuiție și de repede hotărâre, o sfătuiește să
se înscrie imediat la conservator. (...) În aceste împrejurări a debutat în revista “Jo-Jo” – jucată întâi la Sinaia apoi
în iarnă la Majestic. După acest debut a jucat la Cărăbuș, la Excelsior (cu Iancovescu în “Lohengrin”), la Alhambra – iar în stagiunea anului 1938 a debutat la Teatrul Regina Maria în “Ediția specială”, la Teatrul Comedia, în “Dragoste pe note” și într’o comedie
muzicală la Teatrul Liber (“Voiaj de
nunta”).”
“Ionel, Ionelule” și celebritatea
Faima Lisettei Verea a atins apogeul în 1937, când, alături de Lulu Nicolau, a lansat pe scena Teatrului Alhambra nemuritorul șlagăr “Ionel, Ionelule”. Șlagărul a fost compus de George Sbârcea (cunoscut sub pseudonimul Claude Romano), care, conform legendei, l-a creat sub presiunea directorilor teatrului, amenințat cu concedierea. Succesul a fost unul uriaș și a cimentat statutul lui Lisette Verea de vedetă de prim rang.
Frumoasă și talentată: aparițiile în film
Frumusețea și talentul ei nu au trecut neobservate. A jucat în două dintre puținele producții cinematografice românești ale epocii: “Chemarea dragostei” (1932) și “Trenul fantomă” (1933). Aceasta din urmă este considerat primul film sonor în limba română, unde Lisette Verea a împărțit ecranul cu mari actori precum Tony Bulandra și G. Storin.
Un cronicar al vremii, George Voinescu, o descria astfel în “Universul literar”, numărul din 12 august 1939:
“Domnișoara
Lisette Verea nu este, ceea ce se numește de obicei o “artistă”. Este în schimb
o “vedetă”. E frumoasă - o frumusețe scenică - știe să se miște cu
desinvoltură și să anime un spectacol.”
Cariera americană și retragerea
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Lisette Verea a părăsit România și s-a stabilit în Statele Unite. Acolo, a primit rolul vieții ei, jucând alături de legendarii frați Marx în filmul “Night in Casablanca / O noapte la Casablanca” (1946).
![]() |
O fumusețe răpitoare - actrița Lisette Verea (stânga) Lisette Verea alături de Groucho Marx în "Nopți la Casablanca" (dreapta, 1946) |
Din păcate, cariera ei cinematografică s-a încheiat brusc. S-a retras de pe scenă și de pe platourile de filmare după căsătoria cu fiul celebrului producător de țigarete Chesterfield. Lisette Verea a murit la New York, pe 27 august 2003, exact la data la care ar fi împlinit 89 de ani.
Citește și: Trei români la Hollywood
Surse:
- “87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă” – F. O. Fosian
- “Revista de altădată” – Nicolae Dinescu - 1973
Fermecator!!!!
RăspundețiȘtergereTe mai astept..pe blog!
RăspundețiȘtergereArticolele dvs. sunt mereu o incantare!
RăspundețiȘtergereMultumesc mult Antoaneta. Te mai astept, cand ai timp si chef...
RăspundețiȘtergereFrumos.
RăspundețiȘtergereFrumos articol! Nu am știut că Lisete Verea a fost colegă de peliculă cu frații Marx. Era într-adevăr frumoasă și cred că talentul ei a propulsat-o pe scenele unde a primit aplauze.
RăspundețiȘtergereMulțumesc mult pentru felul în care ne aduci dinainte, astfel de articole din care aflăm de marile talente de ieri.