Marele concurs de frumusețe din Parcul Oteteleșanu

1 iulie 1912: Primul mare concurs de frumusețe din București

 

V-am povestit în articolele anterioare despre primul concurs Miss România, organizat în 1929 de săptămânalul „Realitatea Ilustrată”. Totuși, succesul acelei competiții naționale nu a apărut din neant. Încă de la începutul secolului XX, în România au început să prindă contur diverse concursuri de frumusețe de mai mică amploare. Paginile revistelor de modă ale vremii abundau în astfel de inițiative dedicate femeilor sau copiilor, desfășurate adesea pe baza fotografiilor trimise către redacții. 

 

10000 de oameni în 1 iulie 1912
 în Parcul Oteteleșanu la primul concurs de frumusețe

  

Primul concurs de frumusețe între doamne și domnișoare cu adevărat de amploare a fost cel organizat pe 1 iulie 1912 în București de către ziarul „Minerva”. Evenimentul a reușit să atragă un public record de peste 10.000 de oameni, iar iată cum a fost relatată desfășurarea acestuia în Calendarul Minervei.

---

---

„Întâiul concurs de frumusețe din țara noastră”: Cum s-a desfășurat evenimentul

 

Pentru a înțelege entuziasmul din acea vară a anului 1912, nimic nu este mai grăitor decât textul original publicat în Calendarul Minervei. Iată cum descriau cronicarii vremii efervescența din jurul primului mare concurs de frumusețe din România: 

“Acesta fiind întâiul concurs de frumusețe din țara noastră, e foarte lesne de înțeles că în ziua de 1 iulie frumosul Parc Oteteleșanu nu mai putea să încapă valurile de lume ce soseau într'una îngrămădindu-se la un loc pe puțin zece mii de inși. Și cu toate că un asemenea concurs la noi, unde apucăturile patriarhale încă mai dăinuiesc, cu toate că  o întrecere de frumusețe între femei s’ar fi părut cu neputință de înfăptuit, cu trei zile mai'nainte, un număr de peste două sute de concurente s’au prezentat la Administrația Institutului ‹‹Minerva››, înscriindu-se și fotografiindu-se în acest scop. Așa că vioiul și inteligentul public bucureștean a avut cu drept cuvânt de ce să se puie în mișcare, grăbindu-se fiecare să ocupe un loc cât mai potrivit în vastul Parc Oteteleșanu. 

1. D-ra Viorica Predescu, 2. D-ra Mimi Marchand,
3. D-ra Valerica Sabin

Pe scenă luară loc concurentele, pe câteva șiruri de scaune, rânduite înaintea mesei ocupate de juriu, care era alcătuit din pictorii Costin Petrescu, Nicolae Vermont, C. Artachino, d-na Constanţa Hodoş, d-nii Hugo Zaigler, G. Filip – directorul Institutului Minerva, Paul Botzan și N. Pora."

---

---

Eleganță pe sunete de fanfară: Cum a fost trăit primul concurs de frumusețe

 

Dincolo de competiția propriu-zisă, evenimentul a fost un spectacol vizual fascinant, care a transformat Parcul Oteteleșanu într-un veritabil centru al mondenității bucureștene. Iată cum descrie cronicarul acea zi memorabilă, surprinzând bogăția de culori și emoția unui public cucerit de eleganță și de ritmurile fanfarei:  

"În momentul începerii concursului, în vreme ce muzica militară executa cele mai frumoase arii, priveliștea înfățișată pe scenă și în întregul <<Parc Oteteleșanu>> era cu adevărat măreață. 

 

O imensă mare de capete ți se înfățișa ochiului, răpindu-te farmecul și bogăția exuberantă de culori ce o da oriunde, și mai ales vara, toaletele femeilor. Parcă concursul nu se dădea numai între frumusețile înscrise și prezentate pe scenă, ci el lua proporție dat între zecile și sutele de spectatoare, care își răsfățau frumusețea fizicului și aceea a toaletelor până în cele mai depărtate colțișoare ale <<Parcului>>. Și cu toate că un cer din ce în ce mai noros nu prevestea o vreme pe deplin frumoasă, lumea aceea liniștită aștepta începerea concursului care și fu vestită la orele 3 cu un marș executat de fanfară. 

 

Începură apoi, în ordinea înscrierei, să se prezinte pe scenă în fața juriului fiecare din concurente, care trebuie să vie gătite cât mai simplu și fără să întrebuințeze prea mult mijloace false de înfrumusețare."

„Tunete de aplauze”: Entuziasmul publicului la prima competiție de frumusețe

 

Succesul evenimentului nu a fost măsurat doar în numărul de spectatori, ci și în reacția plină de fervoare a publicului. Fiecare apariție pe scenă era un moment de tensiune și admirație, transformând misiunea juriului într-o sarcină extrem de delicată, după cum ne dezvăluie cronicarul epocii: 

"E ușor de înțeles, deci, că multe adevărate frumuseți s’au înfățișat în acest întâi concurs de frumusețe de la noi. Și fiecare din concurente, în clipa în care trecea în fața juriului, dacă era o frumusețe cu adevărat, cu tunete de aplauze și urale o saluta mulțimea, atât la venire cât și la plecare. Iar nemărginita greutate a selecției este cu atât mai ușor de înțeles cu cât pentru câteva premii ce trebuiau acordate, era vorba de ales dintr-un număr cel puțin îndoit de fermecătoare frumuseți femeiești!

De la farmecul frumuseții nevinovate, de la frumusețea naivă a fecioriei, și până la captivanta strălucire a femeii ce farmecă ochiul artistului și lasă în uimire, în treacăt, armii întregi de bărbați, între aceste două extremități o gamă întreagă de caprițioase și răpitoare motive de îngemănare a frumuseței femeiești cu capodoperele plăsmuite de sufletele marilor artiști."

Premiantele primei mari sărbători a frumuseții din București

 

Momentul mult așteptat al desemnării câștigătoarelor a încununat o zi dedicată grației și eleganței. În ciuda capriciilor vremii, entuziasmul publicului a rămas nestăvilit, transformând decernarea premiilor într-o veritabilă sărbătoare a orașului. Iată cum consemna Calendarul Minervei finalul acestui eveniment memorabil: 

"Dar cea mai nobilă încoronare a creației a fost sărbătorită femeia în acea zi memorabilă, deși nu au putut obține premii decât  

• Premiul I    -  D-ra Viorica Predescu (Puia Milea) - 500 lei
• Premiul II   -  D-ra Mimi Marchand - 200 lei
• Premiul III  -  D-ra Valeria Sabin - 100 lei
• Premiul IV  -  D-ra Silica Georgescu - 50 lei
• Premiul V   -  D-ra Maria Bădulescu - 50 lei
• Premiul VI  -  D-ra Anicuţa Mateescu - 50 lei
• Premiul VII - D-ra Ecaterina Pavel - 50 lei
• (celorlalte concurente oferindu-li-se câte un obiect de toaletă)

Ceea ce este demn de notat e febrilitatea și însuflețirea unanimă cu care s’a făcut acest concurs de frumusețe deși, către sfârșit, ploaia s’ar fi părut că gonește mulțimea. Cu ovații și aplause frenetice a condus mulțimea pe premiante, ducându-le cu un adevărat alai, ca în poveste, până departe pe străzile Capitalei. Așa că acest dintâi concurs de frumusețe a avut darul pe deoparte să-i dea publicului bucureștean unul din cele mai fermecătoare spectacole ce se pot închipui, iar pe de alta să strângă și mai mult raporturile de caldă cordialitate între mulțime și ziarul <<Minerva>>, care a luat această frumoasă inițiativă.   

4. D-ra Silica Georgescu, 5. D-ra Maria Bădulescu
 6. D-ra Anicuța Mateescu, 7. D-ra Ecaterina Pavel

Nu-i deci de mirare că această splendidă sărbătoare a frumuseții femeiești, a rămas și va rămâne multă vreme în amintirea publicului, dovedindu-se odată mai mult inteligența și dragostea de frumos ce caracterizează publicul bucureștean.”

Aceasta este povestea primei sărbători a frumuseții feminine din Capitală, un moment de grație și entuziasm pe care l-am readus în prezent „desprinzându-l” din paginile îngălbenite ale Calendarului Minervei pe anul 1913. Sub pseudonimul „Spectator”, cronicarul vremii ne-a lăsat o mărturie vie, pe care am vrut să o readuc în memoria colectivă a Bucureștiului de astăzi.

 

Dacă v-a plăcut incursiunea în istoria mondenă, vă invit să redescoperiți farmecul acestor concurseri și în alte articole dedicate unor figuri emblematice: Erastia Peretz, Miss România 1931, legătura dintre Miss România şi Monumentul Eroilor din Severin sau spovedaniile Dinei Mihalcea, Miss România 1933.