Herculane – băile uitate ale lui Hercule

Izvoarele tămăduitoare din Herculane au fost descoperite de legionarii împăratului Traian – cei care le-au numit “Băile sfinte ale lui Hercule” (“Ad aquas Herculi sacras”). Devastate în timpul năvălirilor barbare, băile din Herculane au fost refăcute şi modernizate - începand din anul 1734 - de guvernele austriece, maghiare şi apoi de cele româneşti. Localitatea cu un climat temperat şi bogată în ape minerale tămăduitoare a reprezentat până acum câteva decenii una dintre cele mai importante staţiuni turistice balneare din Europa. Vă invit astăzi să dăm o raită prin (cea care a fost) “cea mai high-life dintre staţiunile noastre climaterice şi balneare”. Pentru că Herculane a fost cu adevărat, timp de mai multe secole, o staţiune cu renume european. Ca să vă convingeţi, vă invit să citiţi un savuros articol scris de Marta D. Rădulescu şi publicat în anul 1933 în revista “Realitatea Ilustrată”:

1933

“Am avut norocul să cresc între domni învăţaţi şi pricepuţi într’ale economiei politice, care mi-au sădit în minte axioma că întreprinderile Statului sunt prin definiţie şi iremediabil prost conduse. Iar băile Herculane sunt întreprindere de Stat…  De aceea când, autoritar, dictatorul familiei a hotârit să petrecem o lună acolo, m'am crispat ca şi când ar fi trebuit să iau o doctorie amară: eram sigură că am sä dau peste cea mai sinistră desordine şi cea mai cumplită scumpete, căci după celelalte toate, localitatea e cea mai “high-life" dintre staţiunile noastre climaterice şi balneare. Am sosit seara pe alei curate, luminate de becuri electrice şi de… o profuziune de licurici cum n'am mai văzut în viaţa mea. Pe fondul negru al pădurii, ca o serbare de lampioane jucăuşe sau ca o ploaie de stele filante, roiau milioanele de licurici.
- Asta-i în cinstea noastră desigur. Salutări de la spiritul lui Oslea.

Interbelic

La Hotelul Carol, curat ca un salon, un portar de casă mare, galonat şi bine crescut, ne conduce pe săli răcoroase, pe lângă o minusculă fântână arteziană între coloane, în apartametul curat ca un pahar care ne aştepta. În antecamera şi în odaia largă mobilată, de o eleganţă vetustă, mi se părea că sunt în casele bunicii: aceleaşi scrinuri şi toalete portative de mahon rococo, aceleaşi şifoniere.
- Ca acasă…
- Hotelul datează de mai bine de o sută de ani şi era destinat “high-life"-ului ungar. Pe aici nu venea pe vremuri decât lumea cea mai select şi bogată a vechii  monarhii. Exclusivist prin selecţie şi prin preţuri.
- Brr…  Să ştii că ne ruinăm. Şi încă ai luat cameră la parterre.

Hotelul Carol
Herculane - hotelul Carol

Arunc grabnic ochii pe placatul din ramă şi nu-mi cred ochilor. O sută de lei! Mai ieftin ca la un mare hotel bucureştean, la preţuri de favoare. Teoriile mele nu se potrivesc. O madamă curată, zâmbitoare şi politicoasă ca o subretă, îmi pare si mai neverosimilă la un hotel... al Statului. Totală contradicţie cu teoriile de acasă. Dar să nu ne grăbim. Să vedem ce ne mai asteaptă mâine. Se anunţă regim de ploi. Noroc că am luat maşina de scris şi o doză masivă de resemnare anticipată.
- Aici plouă mai puţin decât oriunde - ne asigură madama.
- Şi totuşi îmi pare că a şi început…
- Nu domnişoară. E Cerna.
Mă deştept cu soarele care pătrunde în trâmbe fine orizontale prin jaluzele vechi de lemn. Prin geamurile deschise pătrunde discret un parfum de flori şi de pământ reavăn. Deschid. Un tablou de vis. Dincolo de grădinile în floare cu alei îngrijite, sub cerul de smalţ albastru, se profilează apropiate, abrupte metereze înalte de stânci albe şi roze de calcar spre care se catărâ pădurea deasă de brazi şi de fagi tineri.
- În cercetare, repede! - comand eu nerăbdătoare.

Hotelul Dacia 1933
Hotelul Dacia şi sanatoriul militar

Întâi parcul. Cele două mari hoteluri, Carol şi Ferdinand, vaste şi ajurate de verande, încadrează de-a dreapta şi de-a stânga parcul mic, în pantă, cu fântâna lui tâşnitoare. În fund se profilează cazinoul, tot în stil, şi veranda care le leagă. O singură notă distonantă în eleganţa sobră: Birtul cu aspect de cârciumă din josul terasei. Asta e de la “Zece mese". E “pata de ulei”. Impresia de curăţenie şi ordine civilizată nu se desminte. În administraţia generală simplă şi culantă, în orânduirea băilor, în minunatele promenade îngrijite ca un salon. În câteva zile am străbătut în lung şi în lat aleile minunate ale pădurilor de fag şi de tei, am urcat abrupturile de o parte şi de alta până la chioşcurile spânzurate la cinci-şase sute de metri deasupra băilor. De acolo de sus se vede toată armonioasa alcătuire a acestei bijuterii de staţiune balneară.

Casinoul si parcul
Casinoul şi parcul

Băile Herculane au păstrat prin veacuri străvechiul renume al isvoarelor fierbinţi, vindecătoare de reumatisme şi de alte metehne. E drept că apele acestea minunate nu miros tocmai a parfum Coty: au un vag iz de ridiche şi de ouă clocite. Dar aici stă poate una din tainele puterii lor binefăcătoare şi în radioactivitatea lor. Apele vin din adâncime, de la câteva sute de metri cel puţin, unde o fostă lavă consolidată  dar fierbinte încă, fumegă de mii de ani, încălzind isvoarele genuine. Povestea - mie îmi sunt foarte dragi poveştile - spune că însuşi Hercules, care căpătase un straşnic reumatism, şi-ar fi scăldat voinicele mădulare în apele binecuvântate. Pentru a întări această mitică afirmaţie, care constituie şi un invidiat blazon de nobleţe, un Hercules de bronz, cu tradiţionala măciucă pe umăr, stă de strajă în faţa sanatoriului militar, sfidând invaliditatea pensionarilor şi ascultând impasibil muzica militară, pe când un porumbel obraznic îl decorează regulat, cu graţioasă ireverenţă. Neelegant e soclul de piatră, în care turteşte nu mai puţin de patru capete stâlcite de lei care scuipă apă în patru lighienaşe de bărbier, ca de acolo să alimenteze bazinul de piatră cu peştişori anemici. Alegoria? Ce legătură este între Hercules şi peştişorii invalizi? S’o explice cine vrea... Dar dincolo de mitul întruchipat în statuie, statele de serviciu ale fântânilor juvenţei, vechi de două mii de ani, stau înscrise în fragmentele de ex voto romane, încrustate pios în pereţii promenadei, acoperite, de la punte şi în urmele de apeducte, din drumul umbrit de tei.

Turism interbelic

Populaţia pestriţă a vizitatorilor e împărţită în straturi puţin permeabile. Sus în hotelurile noastre - Carol şi Ferdinand, precum şi în câteva vile luxoase şi scumpe plutocraţia cosmopolită şi pretenţioasă. La mijloc, în hotelurile mai modeste, lumea de rând civilo-militară - micii burghezi şi plutonierii majori. Aceştia cu localurile lor, cu băile lor…  Dar cei mai interesanţi sunt vizitatorii ţărani, de la vechea baie Hercule, care fac sudaţie în plin aer, cu ţoalele în cap, afară din staţiune, pe aleile lăturalnice… (…) Pe vârfuri şi înălţimi, agăţate de cline de piatră, chioşcuri simple te îmbie la odihnă şi-ţi indică în acelaşi timp locul cel mai potrivit de unde să admiri príveliştile minunate. Pentru cei mai sedentari “excursia" cea mare e la chioşcul din pădure. Popicăria hodorogită, cu bile invalide şi cu birtul “cu grătar special". Dar şi aici protipendada vine cu trăsura.

Reporter Marta D. Rădulescu
Reporterul-turist Marta D. Rădulescu

Publicul acesta “select" are însă alte distracţii: La Cazino joc de Bulă. Deseori de un efect terapeutic uimitor. Mulţi pacienţi îşi scurtează cura la Herculane, după câteva seri. Şi sus e un templu al Fortunei, unde doamne decoltate şi “juni-amorezi" de diferite vârste, joacă  “chemin de fer". În sala de bal a cazinoului, un model artistic în genul său, e dans în fiecare seară. Din când în când, de două ori pe lună cel puţin, se dă acolo un bal la care de fiecare dată se alege o Miss cu nume variat – “Miss Herculane", “Miss Cerna", etc. şi... câte un Missoi. Missele sunt prin definiţie nepoate de general şi sunt alese cu componcţiune şi disciplină de tinerii ofiţeri subalterni. Miss Hercules, spune tradiţia, e obligată să joace o rumba cu statuia lui Hercules. Din gentileţe, acesta deleagă să-i ţină locul pe profesorul de dans din localitate, Marcel Ionescu, cu care are o vagă asemănare.

Hotel Carol (1925)
Herculane - Hotel Carol (1925)



De altfel viaţa de aici nu este câteodată lipsită de peripeţii: o tânără domnişoară frumuşică şi plină de nerv, care pierduse de curând, în imprejurări necunoscute pe alesul inimii, a fost eroina unei drame unice în genul său. Duduia, dolentă ca Dido, se plimba pe malul Cernei cu un frumos ofiţer, care se străduia s'o consoleze. Dar tânără, sătulă de viaţă, ajunsă pe podul de peste bulboaca Cernei, îl intrebă cu un gest dramatic:

Podul Cerna

- Şi zici că aici se poate îneca un om?
- Desigur domnişoară. Are şapte metri.
- Atunci… Adio… 
Şi "huştiuluc”  în Cerna, ca un ghem de dantelă roz, de la o înălţime de trei etaje. Spaima cavalerului responsabil. Dar Cerna, clementă pentru ambii eroi, rostogoleşte de câteva ori pe tânăra sinucigaşe şi o depune apoi tandru pe ţărm, cu braţele ei de spumă. Fericit. ofiţeraşul aleargă, o înfâşoară în manta, o duce la hotel şi… dispare, fără ziua bună, nu numai din hotel dar şi din localitate, sătul de romantism şi aventuri. Seara, frumoasa sinucigaşe, dansa zâmbitoare un Fox, ca şi cum nimica nu s'ar fi'ntâmplat. Era vindecată. Recomandăm reţeta şi altora, în aceaşi situaţie.

Sursa: articolul “Băile Herculane” - semnat Marta D. Rădulescu – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” - numărul din 17 august 1933 – citit din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor. Fotografiile: din articolul citat şi din colecţia Bibiotecii Digitale Naţionale.


20 de comentarii :

  1. Staţiunea Ad Aquas Herculi Sacras este consemnată într-un document roman încă din anul 153 e.n. Din această perioadă s-au găsit aici nenumărate vestigii arheologice, printre care inscripţia de mai sus. Folosirea pe scară largă a resurselor minerale deosebite a început după alungarea turcilor din Banat (pacea de la Passarowitz -1718) de către mareşalul Eugen de Savoya. După 1718 a început Epoca de aur pt. locul respectiv, modernizarea lui ca Staţiune Balneo - Climacterică. Îm 1736 au fost făcute reconstrucţile băilor. Din jurul anului 1752, în timpul Monarhiei Austro-Ungare a devenit vestită în toată Europa, sub numele Herkulesbad (german); Herkulesfürdő (maghiar) şi Băile Herculane. În 1767 Regimentul 13 - de graniţă Român-Bănăţean, a construit majoritatea clădirilor din Staţiune.
    Staţiunea era frecventată nu numai de nobilimea austro-ungară dar chiar şi de împăraţi: În 1772 a fost vizitată de Împăratul Josef II. În 1852 a fost aici Împăratul Franz Josef care a declarat: "im Cernatal haben wir die schönste Station des Kontinentes" (În Talul râului Cerna avem cea mai frumoasă staţiune de pe continent). Împrejurările şi staţiunea i-ai plăcut atât de mult încât a revenit împreună cu Sissy de nenumăprate ori (1884, 1887, 1890, 1892, 1896 ) mai mult chiar, Împărăteasa Sissy i-a dedicat şi o poezie. Apartamentul lor, Baia imperială, Capela şi Cazinoul există şi acum şi pot fi vizitate. În 1896 s-au întâlnit aici Împăratul Franz Josef I cu Regele Carol I al României şi Ţarul Alexander I. al Serbiei la festivităţile deschiderii oficiale pentru navigaţie a canalului de la Porţile de Fier. După Primul Război Mondial şi Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920), Băile Herculane au revenit României.
    După LOVITURA DE STAT din 1989, staţiunea a intrat în decrepitudine, dar, destul de recent a inceput sä fie renovată.

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine ai revenit... Anonimule. O completare interesanta la articol, ca dealtfel si comentariile tale de pana acum. Te mai astept.

    RăspundețiȘtergere
  3. Articolul si comentariul sunt educative.Lectura lor e o placere. Va multumesc, Puscha BB

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc si eu pentru vizita, Pusha. Te mai astept...pe aici!

    RăspundețiȘtergere
  5. Au fost frumoase odinioara... acum, insa, arata ca in vremea in care erau „devastate în timpul năvălirilor barbare”. Pacat ca nu s-a mai implicat nimeni in refacerea lor dupa revolutie; parca dimpotriva, s-au intrecut in devastarea lor! E trist, cand te gandesti ce bine aratau odinioara si cat erau de pretuite si la noi si peste hotare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. https://www.facebook.com/dinucostel.linta/albums/110864012383790/

      Ștergere
  6. Nu e vorba numai de Herculane. Slanic Moldova, Sovata - dar nu numai - erau si ele statiuni cu renume. De ce arata jalnic astazi? Raspunsul il stim cu totii: privatizari facute in dorul lelii. Mai bine zis in dorul... mitei!

    RăspundețiȘtergere
  7. Amintire a altor vremi,alți oameni ,care au apreciat valoarea terapeutică, și erau interesați să păstreze economia țării ,și imaginea ei...Azi nimic nu mai e la fel,arhitectura dispare în ruine,vizitatorii ne ocolesc,nimănui nu-i pasă. Grav este că rezultatele pe care ni le-am dori ,vin târziu.. sau deloc.

    RăspundețiȘtergere
  8. Amintire a altor vremi,alți oameni ,care au apreciat valoarea terapeutică, și erau interesați să păstreze economia țării ,și imaginea ei...Azi nimic nu mai e la fel,arhitectura dispare în ruine,vizitatorii ne ocolesc,nimănui nu-i pasă. Grav este că rezultatele pe care ni le-am dori ,vin târziu.. sau deloc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Herculane este chiar un caz aparte. O statiune situta intr-o zona cu un peisaj mirific si in care apele tamaduitoare ar putea atrage turisti. Din pacate indiferenta si nesimtirea...

      Ștergere
    2. https://www.facebook.com/dinucostel.linta/albums/110864012383790/

      Ștergere
  9. Am citit cu drag despre Băile Herculane, cum arătau odată...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O fumusete pierduta. Din pacate...

      Ștergere
    2. O lectura minunata!Multumim pentru articol! Speram din suflet sa nu fie pierduta.......

      Ștergere
    3. Nu e totul pierdut inca. Timpul insa nu este un prieten al frumoasei statiuni Herculane. Inca putin si vechile cladiri se vor pierde. Din pacate....

      Ștergere
  10. pentru restaurare au primit bani grei de la ue dar vin acolo de 4 ani si nimic nu se misca singur loc splendid este hotelul ferdinand care primesti cazare si tratament cum in alta statiune nu primesti -ar trebui sa se refaca acset orars care a fost si va fi daca....se va renova

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuie probabil putin curaj in a face ordine din punct de vedere juridic pe acolo. Abia dupa aceea se va putea face si reconstructia statiunii.

      Ștergere
    2. https://www.facebook.com/dinucostel.linta/albums/110864012383790/

      Ștergere
  11. https://www.facebook.com/dinucostel.linta/albums/110864012383790/

    RăspundețiȘtergere
  12. Ma bucur pentru reimprospatarea ,,cunostintelor " despre Baile Herculane . Am fost cu familia in anul 1990 si ne-am recreat in mod placut , am facut si tratament . In ce priveste scalda in Cerna...de acord pentru racorire...dar nu cu plonjarea de pe pod .

    RăspundețiȘtergere