Ziua păcălelilor de-a lungul timpului
Deși am putea fi tentați să credem că este de dată recentă, obiceiul de a face farse în ziua
de 1 aprilie are o istorie seculară. De mai multe veacuri, mii de victime naive sunt trimise în căutarea câte unei frânghii de legat
vântul, a unui baston cu un singur capăt, să pescuiască o știucă fără oase, să cumpere untdelemn de surcele
sau o mie de alte lucruri din de aceiași categorie. O scurtă istorie a acestui
obicei am găsit într-un număr interbelic al revistei “Realitatea Ilustrată”:&nb...
DE IERI ȘI DE AZI
Povești, locuri, întâmplări pline de farmec din România de ieri
Caută pe blog:
Postări populare
-
Povestea aromâncelor cu o cruce tatuată pe frunte PARAGRAFE: Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene Românii veniți pe...
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Obiceiul tăiatului moțului și al ruperii turtei PARAGRAFE: TĂIEREA MOŢULUI RUPEREA TURTEI Obiceiul tăiatului moțului și al...
-
Cum se prepara braga și halvaua PARAGRAFE: Bragagiul și limonagiul Ultimii bragagii din București Cum se prepara braga Negustorii...
-
Cocoșii și găinile în tradițiile românilor Paragrafe: Cocoșii - ceasornicele de altădată Cocoșii năzdrăvani Cocoșii - dușmani ai spir...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Câinele pământului, Grivanul sau Țâncul pământului Paragrafe: Cățelul pământului - legende De ce trăiește ascuns Cățelul pământului -...
-
Una dintre marile tragedii ale României interbelice a fost fără îndoială incendiul bisericii din Costești (Argeș) din anul 1930 . Au mu...
-
Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820 – d. 15 mai 1873) a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești...
-
Ștrandul Kiselef f – cel care a primit mai târziu numele de “ Ștrandul tineretului ” - a fost cel mai mare bazin public și de asemenea...
Pagini:
Contact:
Postări populare
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
De 1 Aprilie (păcăleli, farse, caricaturi)
Păcăleli, farse şi caricaturi de altădată
Ziua
Păcălelilor are o istorie mult mai îndelungată decât am putea fi tentați
să credem. Una dintre ipotezele cu privire la originea zilei păcălelilor este
legată tocmai de Noe, care se pare că și-a trimis porumbelul să caute în mod
greșit uscat după ce apele au început să se retragă pe 1 Aprilie. Ziua de 1 Aprilie
a fost consacrată ca zi a păcălelilor mai întâi în Europa, mai apoi a fost “exportată”
peste ocean și după aceea pe întreg mapamondul. &nb...
NISTRUL - UN AL DOILEA STYX
Tragedia refugiaților moldoveni din Transnistria
PARAGRAFE:
REFUGIAȚII DIN TRANSNISTRIA
POVESTEA UNUI DEPORTAT
ÎN INSULA SOLOVETZKI
EVADAREA LUI MOȘ CĂTĂRĂU
CUM AM TRECUT NISTRUL
Suntem obișnuiți să spunem că “hotarul
nostru etnic” se oprește la Nistru. Chiar și marele Eminescu limita
întinderea spațiului românesc până la acest fluviu în celebrele versuri ale
Doinei: ”De la Nistru pân’la Tisa…”. Nistrul - un al doilea Styx Adevărul istoric nu este însă acesta: dincolo de
Nistru au trăit întotdeauna numeroși români. Sigur că astăzi situația este
alta, dar asta datorită multelor decenii de teroare la care au fost supuși
românii din aceste teritorii în perioada stăpânirii sovietice. Zeci de mii de
români au fost deportați în ținuturile înghețate ale Siberiei, mii de oameni au
fost exterminați în propria lor țară pentru că s-au opus rusificării și bolșevizării acestui teritoriu. Nu vreau să nasc polemici. Dar nici nu
vreau să uităm destinele miilor de moldoveni ridicați de la casele lor de către
sovietici și deportați în îndepărtata Siberie -...
File din cartea vrăjilor
File din “Cartea magică a vrăjilor"
PARAGRAFE:
File din “Cartea magică”
Farmece, rituri magice, descântece, talismane
Practicarea
diferitelor forme de magie nu este, așa cum am putea fi tentați să credem,
proprie societăților înapoiate din punct de vedere educațional, de ieri. Toate “ingredientele” necesare pentru
dobândirea “cunoștințelor” sau pentru
practicarea diferitelor forme de magie sunt disponibile în mai toate librăriile
și “magazinele specializate” de azi din întreaga lume. Tendința oamenilor de a
îmbrățișa practicile magiei era proprie și societății interbelice și despre o
“carte de specialitate” care circula în
acea epocă o să vă vorbesc astăzi. După cum v-am obișnuit însă, o să o fac prin
intermediul unui articol apărut în luna iulie a anului 1935 în săptămânalul
“Realitatea Ilustrată”. &nbs...
Piticul din Târgul Moșilor
Destinul „piticului din Târgul Moșilor”
PARAGRAFE:
Ion Dobrogeanu - piticul de la Moși
O zi din viața "Piticului de la Moși"Atracțiile din Târgul Moșilor
Nu
a fost vreun copil al Bucureștiului de altădată care să nu fi fost măcar
o dată dus de mână prin Bâlciul Moșilor. Târgul se ținea în săptămâna
de dinaintea Rusaliilor fiind inițial prilejuit de sărbătoarea pomenirii
morților. A devenit în timp una din marile ocazii a lumii pestrițe
bucureștene de a se distra, de a socializa și de a târgui.
În Târgul de la
Moși se adunau mai ales mahalagii și târgoveți - dar și burghezi - pentru
a colinda vestitele „țuicării cu adevărata zeamă de prune adusă de la
munte”- numită și „zăpăceală”. Aici copiii mâncau floricele și „își
sglâmboiau ochi în toate părțile și nu se mai săturau privind la „Vasilache” sau
la diferiți comedianți care se arătau la circuri cu „renume
mondiale” și în special la panorama lui Braun "care avea toate
minunățiile pământului”. Dar câte nu se găseau la Târgul Moșilor: "acadele,
bigibigele,...
Pasiențe de altădată
Pasiențe - variante și reguli
VARIANTE:
CADRILUL
CEASUL
SUBSTITUIREA
OROLOGIUL
CASTELANA
Avem
cu toții în minte imaginea domnișoarelor din alte vremuri care, grăbite și îmbujorate, făceau pasiențe. De reușita acestora își legau împlinirea unor dorințe (“Mă
iubește?... Nu mă iubește?...”). Sau imaginea severelor doamne în vârstă care, așezate la măsuța din fața șemineului, savurau un ceai și "își făceau pasiențe", în timp
ce supravegheau cu o privire dominatoare...
Frumuseţe la Poşta redacţiei
Poșta redacției: Sfaturi pentru îngrijirea frumuseții “Poșta
redacției” era una dintre rubricile de succes ale publicațiile românești de
altădată. În acel colț de revistă nefericitele cititoare își expuneau ofurile și tot acolo redactorii atoateștiutori le dădeau sfaturile pe care le credeau oportune pentru rezolvarea
“dramelor” lor mai mari sau mai mici. Laura - redactor al "Realității Ilustrate" în anul 1931 O astfel de rubrică se chema “Sfaturi
pentru îngrijirea frumuseții” și era publicată în revista “Realitatea
Ilustrată” prin anul 1931. Am selectat din această rubrică câteva dintre
răspunsurile – sfaturi serioase de altfel dar spuse cu mult umor – date de
Laura cititoarelor (uneori și cititorilor) sale cu pseudonime drăguțe. Pentru a
reda un pic din culoarea epocii am înserat în articol și câteva reclame pentru
produse destinate doamnelor culese de prin paginile reviste...
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)
Urmărește pe Facebook:
Urmărește pe Twitter:
Cele mai citite articole:
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Cocoșii și găinile în tradițiile românilor Paragrafe: Cocoșii - ceasornicele de altădată Cocoșii năzdrăvani Cocoșii - dușmani ai spir...
-
Practica magică a stinsului cărbunilor PARAGRAFE: Cum se sting cărbunii Cărbunii și farmecele de dragoste Cântece și descântece de...
-
Usturoiul: superstiții, credințe, obiceiuri, descântece Paragrafe: Superstiții: Usturoiul alungă spiritele necurate Credințe: Ustur...
-
Nora Piacentini - "Domnișoara Cucu" din "Steaua fără nume" PARAGRAFE: Nora Piacentini - debutul Nora Piacenti...
-
Câinele pământului, Grivanul sau Țâncul pământului Paragrafe: Cățelul pământului - legende De ce trăiește ascuns Cățelul pământului -...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
-
Povestea aromâncelor cu o cruce tatuată pe frunte PARAGRAFE: Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene Românii veniți pe...
-
Sorana Țopa - "Doamna Sorana" din romanul "Intrusul" scris de Marin Preda PARAGRAFE: Sorana Țopa - confesiuni Sor...