"" DE IERI ȘI DE AZI

Postări populare

Cosmetică: sfaturile străbunicii

Trucuri cosmetice de altădată  PENTRU: ALBIREA MÂINILOR PETELE DE PE OBRAZ EVITAREA ÎNGĂLBENIRII PĂRULUI TOALETA MÂINILOR COAFARE FĂRĂ FIER FRĂGEZIREA TENULUI EVITAREA ÎNROȘIRII NASULUI  Bulevardele Bucureștiului - locuri de promenadă pentru domnițele și tinerii domni de la începutul secolului al XX-lea – erau locurile de etalare pentru toaletelor la modă. Un amestec de rafinament occidental și de gusturi balcanice cu un farmec aparte. Bucureștiul începea deja să devină "Micul Paris".    Revistele dedicate femeilor dădeau tonul modei. "Moda Nouă Ilustrată" a fost una dintre primele reviste românești care se adresau exclusiv femeilor. Găsim în paginile sale tot ce putea să le intereseze pe cucoanele și pe domnițele de ieri: articole despre trendul modei, tipare de rochii pentru doamne, domnișoare și copii, sfaturi de toate felurile (cosmetice, casnice, de bună purtare în societate, morale), rețete de mâncăruri românești sau străine, reclame la produse pentru femei, literatură. Puțin periate de patina vremii, publicațiile de atunci și-ar găsi...
Citește mai mult... »
Aflați mai multe »
Un comentariu : Labels: ,

Mătrăguna și dragostea

Mătrăguna - vechi credințe populare PARAGRAFE: Mătrăguna - un ritual de aducere a dragostei Mătrăguna - ritual magic de aducere a ursitului În practicile magice românești de ieri, mătrăguna a ocupat întotdeauna un loc deosebit de important. Se credea despre ea că este o plantă cu virtuți magice – fiind aducătoare de noroc în dragoste și de prosperitate. În popor exista credința că mătrăguna strălucește noaptea ca și o perlă și - poate tocmai de aceea - mătrăguna era considerată un simbol al feminității și al fertilității.   Mătrăguna Mătrăguna (cunoscută și sub numele de Beladonă, Cireașa lupului, Doamna-codrului, Doamna-mare sau Iarba-codrului) crește prin locuri umbroase și înflorește în perioada iunie-iulie. Planta întreagă - dar mai cu seamă fructele ei - sunt deosebit de otrăvitoare, mătrăguna fiind probabil cea mai toxică dintre ierburile care cresc pe la noi, fapt ce a consacrat-o ca fiind o adevărată “iarbă a vieții și a morții...
Citește mai mult... »
Aflați mai multe »
7 comentarii : Labels:

Românca Jany Holt - o vedetă a cinematografului și teatrului francez

Destinul actriței Jany Holt (Ecaterina Ruxandra Vlădescu)  PARAGRAFE: Jany Holt - primii ani Jany Holt - o carieră de excepție Jany Holt: interviu acordat revistei Cinema “Puțini spectatori știu că Jany Holt e româncă. Nu e nici prima, nici ultima româncă la Paris. După toate indiciile Jany Holt are talent. Mai mult chiar decât Elvira Popescu, Alice Cocea șl celelalte compatrioate cu numele scris în caractere groase pe afișele publicitare."Jany Holt - pe marile ecraneAcestea sunt primele rânduri ale unei cronici publicate de ziarul “Cuvântul”, la rubrica “Cinematograf”, în numărul din 27 februarie 1938. Redactorul interbelic nu se înșela: consoana H adăugată la numele bătrânului Olt nu ascundea legătura româncei Jany Holt (pe numele adevărat Ecaterina Ruxandra Vlădescu Olt) cu țara în care s-a născut....
Citește mai mult... »
Aflați mai multe »
Niciun comentariu : Labels:

Să ne căsătorim sau nu?

Căsătorit sau celibatar - opinii interbelice PARAGRAFE: PĂREREA UNUI ARTIST OPINIA UNUI FABRICANT DE TUTUN PĂREREA UNUI NEGUSTOR CE CREDE O ACTRIŢĂ CE SPUNE O MENAJERĂ VREAU SĂ MĂ MĂRIT DIN DRAGOSTE! OPINIA UNEI DOAMNE DE TREIZECI DE ANI DOMNUL DOCTOR NE SPUNE CE CREDE O SCRIITOARE ÎNTRE LUCRĂTOARE  Despre părerea românilor relativ la căsătorie am mai scris. Articolul “Despre flirt, iubire, bani şi căsătorie” trecea în revista păreri ale cititoarelor din anul 1915 ale revistei “Moda șic ilustrată”. Douăzeci de ani mai târziu – în anul 1933 - părerile românilor în privința căsătoriei erau deja radical schimbate, noile opinii fiind un semn al schimbării moravurilor existente în societatea românească. Iată cum sintetizează aceasta evoluție ziaristul I. Șerban – în articolul său “Gânduri răzlețe în jurul căsătoriei”:  Să ne căsătorim sau nu? „Problema căsătoriei aminteşte în unele privinţe pe cea a alegerii unei profesiuni. Te căsătoreşti din înclinaţie sau din interes, după cum îți alegi o profesiune prin vocaţie sau...
Citește mai mult... »
Aflați mai multe »
2 comentarii : Labels: ,

Povești la gura sobei: “Schitul lui Tărâță”

Mănăstirea Piatra Sfântă - Schitul lui Tărâță PARAGRAFE: Schitul lui Tărâță - scurt istoric De vorbă cu părintele Maxim, starețul schitului în anul 1937 Sărbători câmpenești la “Schitul lui Tărâță”  În preajma Iașului, într-un cadru natural de basm din apropierea rezervației naturale Dealul Repedea, mai dăinuie și azi Mănăstirea Piatra Sfântă – lăcaș de cult cunoscut mai ales sub numele de Schitul lui Tărâță.  E un loc în care în vremurile trecute “își petrecea zilele de vară boierimea pașnică a mult pașnicului oraș Iași”. În acele vremuri coborai spre schit “pe cărărușa ce ducea printre uriași bolovani desprinși din vârf și prăvăliți în cea mai sălbatecă neorânduială.” (1)  Părintele Savatie bătând toaca - 1937&nbs...
Citește mai mult... »
Aflați mai multe »
3 comentarii : Labels:

Gavril Ciobanu zis Buzatu - ultimul călău al Moldovei

Povestea ultimului călău al Moldovei  PARAGRAFE: Se caută un călău Gavril Buzatu - prima execuție Execuția fraților Cuciuc Fantomele din casa călăului  Pădurile Moldovei erau bântuite în prima jumătate a secolului al XIX-lea de o sumedenie de cete de bandiți. Hotărât să scape țara de tâlhari, domnitorul Mihail Sturza (1834 – 1849) a ales câțiva oameni neînfricați pe care i-a numit căpitani de poteră și pe care i-a însărcinat „să privegheze cu strășnicie drumurile mari și umblate, ocrotind viața și avutul drumeților”. Fiorosul Gavril Ciobanu Buzatu - ultimul călău al Moldov...
Citește mai mult... »
Aflați mai multe »
6 comentarii : Labels:

Cuza, oltenii și statuia

Odiseea statuii Domnitorul Alexandru Ioan Cuza din Craiova  PARAGRAFE: Statuia Domnitorul Alexandru Ioan Cuza din Craiova Odiseea unei statui a lui Cuza-Vodă O statuie fără inaungurare oficială  Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost inițiatorul primelor reforme importante care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării. Legile care au finalizat procesul de dezrobire al romilor (1856), reforma fiscală (1861), secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară și împroprietărirea țăranilor (1864) nu au fost însă pe placul unor părți importante și influente ale societății românești și au dus - în cele din urmă - la constituirea “monstruoasei coaliții” care a pus la cale abdicarea forțată a Domnitorului din anul 1866.  Statuia lui Cuza în piațeta dintre hotelurileMinerva și New-York Această adevărată ură împotriva Domnitorului Alexandru Ioan Cuza avea să rămână înrădăcinată multe decenii în pătura conservatoare aflată la conducerea țării. O dovadă este și povestea mai puțin știută a statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza care se află...
Citește mai mult... »
Aflați mai multe »
5 comentarii : Labels:
Abonați-vă la: Postări ( Atom )