Povestea unui genial actor de comedie: Petre Liciu

Am părăsit pentru un timp lumea artiștilor aproape uitați. Am încercat în articolele anterioare să devoalez pentru voi câteva dintre destinele marilor actori de odinioară (Maria Ciucurescu, Sorana Ţopa, Agepsina Macri-Eftimiu, Leny Caler sau Nora Piacentini), de dansatori (Lizica Codreanu) sau ale unor voci celebre din vremurile trecute (Florica Florescu, Gheorghe Ionescu-Gion sau Titi Botez). Mă întorc în lumea teatrului de la începutul secolului XX ca să vă povestesc despre un mare actor – poate cel mai mare actor de comedie al secolului trecut și al Teatrului Național din București: Petre Liciu. ...

Citește mai mult... »

Au fugit de acasă pentru a se face actori...

În vremurile de azi este, de cele mai multe ori, este o mândrie ca cineva "să se facă actor". Cu cât talentul și faima unui actor este mai mare, cu atât sunt mai încântați sunt părinții de alegerea făcută de copiii lor de a se dedica scenei. Și nu se pune, în nici un caz, problema de a izgoni de acasă vreun copil pentru că a ales să devină actor. În vremurile de ieri însă, pe la începutul secolului trecut, “o seamă de părinți se socoteau în doliu dacă vreun băiat sau fată își arătau dorința de-a fi „râsul lumii". Nu numai boerii nutreau idei atât de proaste pentru meseria de „actor", egală cu aceia de paiață, ci și burghezimea, care în realitate a căutat întotdeauna să țină pasul celor „nobili" - nu avea părere bună despre „soitari" (notă: fiecare dintre cei patru măscărici ai domnilor fanarioți din Țările Române, care însoțeau pe domn la parade, la petreceri etc.), adică despre “bufoni”. Nu că actorii nu erau simpatizați de public, dar meseria lor era legată, pe vremea aceia, de multe suferinți, pricina a unei proaste stări materiale, îmbunațită mult mai târziu.” (*) Ștefan Julian -...

Citește mai mult... »

Maria Filotti - confesiuni

Maria Filotti - un interviu interbelic  Paragrafe:  Maria Filotti - Casa din Vasile Pârvan nr. 12 Menageria de porțelan a Mariei Filotti Maria Filotti: despre teatru și cinematograf Maria Filotti în turneu pentru promovarea teatrului  Maria Filotti (n. 9 octombrie 1883 - d. 5 noimebrie 1956) a fost una dintre cele mai apreciate actrițe ale României din perioada interbelică. A jucat în 167 de piese de teatru. A apărut pe scenă în compania selectă a unor mari actori ai teatrului românesc: C. I. Nottara, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Petre Liciu, Aristide Demetriade, Nicolae Soreanu, Tony Bulandra. Maria Filotti a fost de asemenea una dintre cele mai apreciate profesoare ale Conservatorului de Artă Dramatică din București, societară de onoare a Teatrului Național din București și reprezentantă a României în Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru. Cred că sunt suficiente informații biografice pentru a vă stârni curiozitatea și să citiți un interviu acordat în anul 1932 de Maria Filotti săptămânalului “Ilustrațiunea Română”: ...

Citește mai mult... »

Povești despre cafea - Cafegii de altădată

Paragrafe:  Primul român care a băut cafea Prima cafenea din București Cafenele celebre de odinioarăRețete de cafea de altădatăEspressorul modern  Nimic nu se compară cu plăcerea de a bea o cafea fierbinte și aromată, în intimitatea propriului cămin. Dar cafea nu se bea dintotdeauna. Dacă aveți puțin timp și o cafea bună la îndemână, o să vă spun acum câteva dintre poveștile cafelei:  ...

Citește mai mult... »

Începutul cinematografiei în România

Primele filme românești PARAGRAFE: Primele proiecții de film – primele studiouri Primul film românesc Prima "uzină de filme" din România Primele proiecții de film – primele studiouri  Spectacole dedicate proiecțiilor de film au fost organizate în România începând din anul 1896, primul eveniment de acest fel fiind cel care a avut loc în saloanele din redacția revistei "L'Independence Roumaine" din București, în 27 mai 1896. S-au proiectat atunci, cu mult succes la public, diverse „vederi, fotografii vii și fotografii animate”: Un dineu, Lecția de biciclete, Grădina Botanică, Dejun pe iarbă, Piața Operei din Paris, Pe lac, Serbarea rusească, Intrarea țarului în Kremlin, Ieșirea lucrătorilor din uzina Lumière, Tâmplarul la lucru, Plecarea în trăsură, O gondolă în Veneția, La băi la mare, Un bufet și celebrul Sosirea unui tren în gara Ciotat (un program foarte apropiat de cel prezentat la Paris, în decembrie 1895, de frații Auguste și Louis Lumière).  Leon Popescu - finanțatorul primului film românesc (stânga)Paul Menu - autorul primelor filmări din România...

Citește mai mult... »

Ion Iancovescu – regele de altă dată al comediei

Ion Iancovescu (n. 1889 – d. 1966) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai străluciți actori ai scenei românești din prima jumătate a secolului trecut. De-a lungul unei cariere artistice care s-a desfășurat pe parcursul a cinci decenii, Ion Iancovescu a strâns mai mult de 18.000 de apariții pe scenă. Iată cum îl caracteriza F. O. Fosian pe marele actor în volumul de memorialistică “87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă”: “Nesecat isvor de vervă și fantezie, trăiește intens fiecare rol creat – personagiu real în lumina rampei, actor în viața cea de toate zilele”. Stânga: articol din "Le Figaro" - 6 februarie 1937Dreapta: Ion Iancovescu în "Realitatea Ilustrată"- 1931 &nb...

Citește mai mult... »

Povești despre cafea și cafegii

Nimic nu se compară cu plăcerea de a bea o cafea fierbinte și aromată, în intimitatea propriului cămin. Dar cafea nu se bea dintotdeauna. Dacă aveți puțin timp și o cafea bună la îndemână, o să vă spun acum câteva dintre poveștile cafel...

Citește mai mult... »

Marioara Voiculescu - destăinuiri

Amintiri vesele și triste cu Marioara Voiculescu PARAGRAFE: Marioara Voiculescu - primii ani Marioara Voiculescu - o Sarah Bernhardt a României Amintiri vesele, amintiri triste  Marioara Voiculescu a fost, fără îndoială, una dintre actrițele care au dominat scena românească de teatru în prima jumătate a secolului trecut. F. O. Fosian o caracteriza astfel:   “Iată actrița de ilustră personalitate artistică a primei noastre scene, - talentul de covârșitoare putere de creație, - tragediana de mare amploare, - temperamentul vulcanic care erupe în fiecare replică, în fiecare gest. Eroina legendară, femeia îndrăgostită, amanta pasionată, ființa pierdută sau răsvrătită, - în oricare din roluri – de la “Judith” la “Lulu”, de la “Salomeea” la eroina dramei moderne, de la “Peer Gynt” la “Actrița”, d-na Marioara Voiculescu a creat și a redat cu măiestrie complexul sufletesc al personagiilor. Spectatorul din sală este țintuit de vraja jocului tumultuos care constituie arta d-nei Marioara Voiculescu.” (1)  (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); ...

Citește mai mult... »