14
noiembrie este ziua în care se lasă secul de Postul Crăciunului sau de Dulcele
toamnei – perioadă de post care începe în 15 noiembrie și se încheie pe 24
decembrie. Tot în acestă zi este pomenit “sfântul şi întru tot lăudatul Apostol
Filip, unul din ceata dintâi, a celor doisprezece”. Începutul
postului Crăciunului coincide cu o perioadă specială a calendarului popular
“cunoscută și păzită cu mare sfințenie pretudindeni pe unde locuiește poporul
român”: sărbătoarea „Filipilor de toamnă”. În
cele mai multe locuri această sărbătoare ține trei zile (14, 15 și 16
noiembrie), dar în unele comunități această perioadă se întinde până în 20 sau
21 noiembrie. Peste tot se crede însă că este o perioadă periculoasă pentru cei
care ”nu țin Filipii așa cum se cuvine”, pentru că “Filipii sunt niște sfinți
mai mari peste fiarele sălbatice sau peste lupi” care “îi poceau pe cei care nu
îi respectau cum se cuvine.” În schimb, dacă
sunt cinstiți conform datinii, Filipii „apără casa de rele, de primejdii: de
foc, de lupi și îndeobște de jigănii, cari strică vitele și care primejduiesc
viața omului, căci dacă lupul nu găsește ceva pe lângă o casă, va îndrăzni și
la oameni. Filipii apără casa de pagube, pe copii de primejdii și de alte
nenorociri.”
Povești, locuri, întâmplări pline de farmec din România de ieri
Urmărește pe Twitter:
Urmărește pe Facebook:
Pagini:
Citește și:
-
Claca a fost î ntotdeauna una dintre formele cele mai populare de î ntrajutorare din lumea satului românesc. Î n vremea cositului, a pră...
-
Cocoșii - ceasornicelele de altădată În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenil...
-
Între creaturile supranaturale imaginate de poporul român, Cățelul pământului ocupă un loc aparte. De ce aparte? Pentru că, spre deosebire...
Contact:
Politica privind datele cu caracter personal:
Recomandări:
-
Claca a fost î ntotdeauna una dintre formele cele mai populare de î ntrajutorare din lumea satului românesc. Î n vremea cositului, a pră...
-
Cocoșii - ceasornicelele de altădată În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenil...
La rugby, România a făcut meci nul cu Italia… în anul 1938
Echipa
națională de rugby a României v-a disputa duminică un meci împotriva Italiei la
Cupa Mondială 2015. Palmaresul meciurilor disputate până acum este net
favorabil “squadrei-azzurra”, care a câștigat până acum 22 dintre cele 41 de
meciuri disputate. “Stejarii” au învins în 16 partide, iar trei dintre acestea
s-au terminat la egalitate.
Avancronica
și cronica unuia dintre meciurile de rugby încheiate la egalitate între
reprezentativele României și Italiei, cel jucat la București în 27 aprilie
1937, le-am găsit frunzărind presa interbelică:
AVANCRONICĂ LA MECIUL DE RUGBY
ROMÂNIA – ITALIA
DIN 25 APRILIE 1937
Imagine de a meciul de selecționare în vederea înfruntării cu Italia din anul 1937 |
“
Match-ul internațional în care România
va întâlni reprezentativa Italiei, se apropie. În timp ce viitorii noștri
adversari se pregătesc intens, la noi interesul acestei probe de mare
importanță este din păcate foarte neînsemnat. Acest match, în afară că ne va edifica
oarecum de stadiul în care se găsește actualmente rugby-ul românesc, ne va
deschide - la fel ca la foot-ball – porțile occidentului.
Deoarece
noi încă nu avem un campionat al rugby-ului ci numai jocuri de cupă, evident că
selecționarea merge într'un ritm destul de încet. Totuși, ar trebui ca din puținul
ce-l oferă aceste jocuri, să se profite pentru a se putea înjgheba o cât mai
bună reprezentativă. E locul să
menționăm harnica activitate a d-lui Camil Morțun, animatorul de totdeauna al Rugby-ului nostru, care depune pe
fiecare zi sforțări pentru a asigura jucătorilor o condiție fizică bună.
O
lacună care ar putea fi fatală intereselor noastre, este patima personală a cluburilor,
care se gândesc în primul rând la ele
apoi la prestigiul sportiv al țării noastre. Odată înlăturate aceste
piedici, nu mai vedem nici un inconvenient care ar putea sta în fața idealului
tuturor sportivilor: învingerea Italiei.” (“Ilustrațiunea română” din 21 aprilie
1937).
CRONICA MECIULUI DE RUGBY
ROMÂNIA - ITALIA 0-0
DIN 25 APRILIE 1937
Naționala de rugby a României la meciul din anul 1937 |
“
Pe stadionul “Principele Carol” a avut loc ieri după amiază partida internațională
de rugby dintre reprezentativele României și Italiei. Disputată în fața unei
asistențe reduse cifrată la un număr de 5000 de spectatori, partida a satisfăcut gustul iubitorului
sportului cu balonul oval. Echipa noastră națională putea termina
victorioasă dacă punea mai multă voință
atacurilor și dacă bineînțeles avea și un dram de noroc. Am excelat însă ca și italienii doar pe apărare,
care s’a comportat peste așteptări.
Echipa de rugby a Italiei la meciul din anul 1937 |
De câte ori a jucat
cu Italia, echipa noastră națională a fost umbrită de ghinion. La Milano, în
1934', cu toate că am dominat, “azurii" ne-au învins după două eseuri. La
Olympiada de anul trecut după ce conduceam aproape trei sferturi din match cu 7-3
până la urmă am fost învinși cu 8-7. Anul acesta deasemeni puteam învinge dar ghinionul s'a ținut iarăși de noi.
Matchul a fost excelent condus de către francezul Ruffi.” (“Adevărul” din 27 aprilie 1937)
Rubrica „Realitatea
sportivă” a revistei „Realitatea
ilustrată” consemna si ea:
Un atac al Stejarilor... |
“Din
nefericire jocul cu Italia nu a însemnat o partidă fericită din punct de vedere
al spectaculozității și s'a rezumat la un joc foarte compus, cu tendințe
accentuate de brutalitate. De altfel match-ul a avut loc pe o vreme cu totul nefavorabilă,
în fața a 5000 de spectatori. (…)Rezultatul
de 0-0, este oarecum echitabil după jocul celor două echipe dar nu
reprezintă raportul de forțe dintre formații. În mod normal echipa României este
superioară la două încercări formatiei italiene și ne par surprinzătoare cele
două rezultate bune, pe care oaspeții de duminică le-au obținut în dauna palmaresului
nostru național. De bună seamă în viitoarele
întâlniri, când vom înfrunta Italia, România va alinia un efectiv mai bun care
să asigure culorilor noastre succesul pe care îl merită de drept.” (“Realitatea ilustrată” din 28 aprilie
1937)
Să
sperăm că ghinionul “Stejarilor” din meciurile cu Italia, invocat de presa
interbelică, va ocoli reprezentativa națională de rugby la meciul de duminică
de la Exeter de la Cupa Mondială 2015. Hai România! .
De vorbă cu Octavian Goga
CITEȘTE INTERVIUL ACORDAT DE OCTAVIAN GOGA ÎN ANUL 1932 revistei "Realitatea IlustratĂ" aici:
Secera şi ciocanul, svastica şi… mărţişorul
Secera şi ciocanul, svastica
şi… mărţişorul. Aparent nici o legătură între
aceste simboluri. Dar totuşi, o dezbatere
care a avut loc în perioada interbelică în Parlamentul României pe tema
dreptului de a fi folosite emblemele politice a avut ca temă aceste simboluri.
Iată cum evocă Victor Eftimiu
această polemică:
Victor Eftimiu |
“Eram deputat în ultimul parlament naţional-tărănist. Se discuta legea interzicerii
emblemelor simbolico-politice. La tribună,
d. Zelea Codreanu apăra svastica, susţinând că portul insignei trebuie să
fie liber, această cruce cu colţul frânt fiind o foarte veche mărturie
românească. Am întrerupt pe orator :
- Stimate domnule coleg, fiindcă azi
e 1 Martie şi vorbim de mărţișoare, daţi-mi voie să vă întreb ceva. Şi secera e un vechi semn
al neamului acestuia de plugari. Ciocanul a folosit de veacuri Românului. Mi-aţi da voie să ies pe stradă cu o mică seceră şi un mic
ciocan la butonieră?
- Desigur. Orice insignă trebuie să
fie liberă.
Corneliu Zelea Codreanu |
- Aceia n'ar fi oameni serioşi dacă v'ar
bate.
- Desigur, dar bătaia ar fi foarte
serioasă... - am replicat eu.
Camera a râs. D. Zelea Codreanu şi-a continuat discursul.
Legea a trecut. Din ziua aceea, n'a mai
purtat nimeni svastica la butonieră sau pe braţ. Legea e lege!“
Sursa: articolul “Ploaia de mărţişoare” - semnat de Victor Eftimiu – publicat în revista “Realitatea Ilustrată” – numărul din 3 martie 1937 – citit din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor
Reclame de Crăciun - de ieri, nu de azi
Aud tot mai des voci care critică "Crăciunului comercial de azi" - punându-l întotdeauna în antiteză cu Crăciunul de altădată. Cu toate acestea, mrejele Crăciunului comercial nu s-au întins peste frumoasa noastră patrie, venind din hainul occident, doar în ultimele decenii. Ca să vă dovedesc că nu este deloc așa, am cules pentru voi câteva reclame drăguțe - mai mult sau mai puțin mascate printre versurile amuzante ale redactorilor revistei "Furnica". Pentru puțină culoare,am "presărat" prin articol câteva reclame de sezon culese din reviste interbelice.
APEL NAȚIONALIST
Citește mai mult... »
De Crăciun vreți să mâncați
Cei mai delicioși cârnați ?
Eu declar că nu mă’mpac
Cu “kremvurștii” lui Pațac!
Eu găsesc doar la “Mercur”
Cârnați fără de cusur !...
Buni români gustați, insist:
Eu sunt câr-nați-onalist!
(Nea Iorgu – "Furnica" – 26 decembrie 1913)
Cu daruri dacă vii iar, Moș Craciun,
Poți să-mi aduci și mie jucării
Și tatii o pereche de papuci...
Dar mamițichii, Moș Crăciun s’aduci
Neapărat ( fii moșulică bun !)
Vreo zece milioane de cutii
Cu pudră “Cleo”, cremă și săpun!...
Fiindcă, de n’o avea aceste toate,
E supărată foc și... iar mă bate !
(Bubi Popescu, clasa I primară – Furnica – 22 decembrie 1911)
SFAT MEDICAL
Să nu mâncați
cârnați și caltaboși,
Oh, vă conjur
căci sunt periculoși!
Dar dacă (mii de
draci!)
Voi tot o să
mâncați
Conform cu datina
de moși strămoși,
Atunci să-i
înecați
În vin de la
Iordache din Covaci,-
Altminteri sigur
vă întoxicați!
(Doctor
Șprițeanu - "Furnica" – 22 decembrie 1911)
FĂ-MĂ, DOAMNE, IAR FLĂCĂU !
De Crăciun, vai mie,
Rudele’mi
sosesc,
Ș’a mea
datorie
E să le hrănesc
Ca l’Arhondărie !
Le’ndopi cu mâncăruri…
Plictis… tevatură…
Și în schimb ?... Lumânări...
Pașci...
cruci!... te înjură.
Jur pe mii de
draci,
C’aș vrea să fiu unul
Dintr’acei burlaci
Ce’și petrec
Crăciunul,
Fără musafiri
La birt în
Covaci,
La Iordake, unde,
Se știe, pătrunde
Doar oameni
„subțiri” !
(Nea Sake
Familistul – "Furnica" – 26 decembrie 1913)
“Predicţii astrale”… pentru anul 2017
În perioada interbelică, înaintea
fiecărui început de an, la fel ca revistele de azi, gazetele respectabile
publicau predicţiile unor “respectabili astrologi” care dădeau indicaţii “precise”
privind ceea ce urma să se petreacă în anul care urma să vină. Întotdeauna se
făcea referire la astrologi ale căror preziceri se împliniseră anterior “întocmai”. Pentru că și această modă s-a păstrat, voi încerca să intru în pielea Mamei Omida şi să citesc pentru voi în “globul de
cristal” ce ne rezervă anul 2017. Destul cu vorba şi să începem joaca:
Citește mai mult... »
Anul 2017 va fi pus sub semnul cifrei 1 – (2+0+1+7=10, 1+0=1) – aşadar va fi un an deosebit de important pentru România. Economia
românească va ieşi din criza economică, conform clarvăzătorilor partidului de
guvernământ. Specialiştii în predicţiuni astrologice ai opoziţiei susţin însă că,
deoarece 0 este cifra a doua a numărului 2016 – spre “0” va
tinde şi suma de bani din buzunarele sau din conturile
românilor de rând.
- de Bobotează, zi de mare sărbătoare
pentru creştini, se vor crea câteva busculade pe la bisericile din marile oraşe
şi se vor spune vorbe mai puţin cucernice în timpul împărţirii apei sfinţite;
am citit în globul de cristal chiar că vor fi câţiva credicioşi care vor leșina
în timpul acestor manifestări de credinţă, că vor fi scoşi pe braţe din mulţime
şi că vor fi duşi la spital pentru readucerea in simtiri;
- o scurtă criză politică va avea loc la
începutul lunii ianuarie 2017; din aceasta criză România se va alege cu un
guvern nou-nouț, format doar din profesionişti și asupra cărora - până în luna
februarie - nu va plana nici o umbră de suspiciuni de corupţie;
- alinirea sub forma unei linii şerpuite a
astrelor începand cu 15 ianuarie va conduce apariţia unui fenomen meteorologic extrem
- ninsori abundente – total anormale
pentru luna ianuarie; ca urmare vor fi în ţară câteva sute de km. de drumuri
înzăpezite, sute de maşini blocate în trafic din cauza viscolului şi câteva zeci
de salvări nu vor putea ajunge la bolnavii din localităţile izolate; nu vă faceţi
însă probleme: începând cu luna martie astrele vor ieşi încet-încet din această
aliniere fatidică şi vom scăpa de înzăpeziri.
- la
administraţiile financiare din marile oraşe se vor forma cozi interminabile
formate din cetăţeni care doresc să-şi plăteasca impozitele. Atenţie: semnele
îmi spun că nu se va putea plăti cu cardul ci doar cash; de această corvoadă nu
vor avea parte însă marii antreprenori deoarece bineînţeles – din cauza crizei
economice – nu vor avea de plătit nici un fel de taxe în 2017. Vor încasa totuşi,
cu greu, toate sumele pe care le au de încasat de la stat în urma derularii unor
importante contracte de investiţii;
- în februarie cel puţin un fost ministru,
doi preşedinţi de consilii judeţene şi patru primari vor fi ridicaţi de mascaţi
şi duşi la diverse parchete pentru audieri;
- conjuncţiile astrelor prevăd pentru luna
februarie câteva cutremure de mică magnitudine care se vor înregistra în
anumite zone ale ţării;
- o mare putere europeană va sista livrarea
de gaze naturale pentru un stat vecin; trei zile vor sta astrele în această conjuncţie
– după care situaţia va reveni la normal, datorită intervenţiei unor importanţi
lideri europeni…
MARTIE:
-
bulele magice ne spun că luna martie va fi o lună a micilor catastrofe; topirea zăpezilor care se
va petrece odată cu venirea primăverii vor duce la ieşirea din matcă a cel
puţin 20 de pâraie din România. Apa va pătrunde în casele cetăţenilor şi le va
distruge gospodăriile. Spiritele ascunse în cărţi îmi spun însă că începând cu
luna mai aceste fenomene se vor reduce în intensitate;
-
la începutul lunii foarte mulţi români vor împărţii câte un mărţişor doamnelor
şi domnişoarelor;
-
guvernul va anunţa îngheţarea salariilor tuturor bugetarilor din cauza slabei încasari
a taxelor la buget; se prevede însă o “dezgheţare a îngheţării” în luna decembrie
2017 – luna în care se va aproba bugetul pe anul 2018;
- luna martie va fi o lună cu mult noroc pentru românii născuţi într-o zi
de miercuri, sangvini, înalţi şi voinici, dar una plină de ghinion pentru
femeile mici, brune şi nervoase.
- din pricina conjuncţiei dintre Venus şi
Saturn, prima zi a lunii aprilie va fi una veselă pentru mulţi români;
- datorită înclinării orbitei pământului
parlamentarii îşi vor lua o mică vacanţă; cei care vor călătorii în străinatate
“în interes de serviciu” se vor întâlni la tropice cu alţi politicieni, tot
români, şi vor dezbate problemele importante ale ţării;
- datorită influenţei pe care Jupiter
începe din această lună să o aibă asupra Pământului, nu se vor mai înregistra
temperaturi sub 0˚C;
- vor fi demarate ample lucrări de
investiţii pentru construcţia a 2000 de km. de autostrăzi. Studiile de fezabilitate și proiectele vor fi finalizate și... plătite până la începutul anului viitor. Lucrările vor începe în primăvara anului 2018. Din păcate, bila mea de cristal s-a aburit fdoarte atare atunci când am încercat să aflu și data inaugurării celor 2000 de km. de autostradă, așa că...
MAI:
-
un avion care va pleca din Bucureşti va fi nevoit să aterizeze;
-
în această lună în câteva baruri din România vor fi înregistrate bătăi;
-
în luna mai numeroşi români vor rămâne fără bani;
- influenţa lui Venus va face ca în
mall-urile şi cluburile României să se înfiripe în această perioadă multe
idile; majoritatea vor fi romantice şi se vor încheia cu bine; câteva însă,
dimpotrivă, se vor termina cu căsătorii.
- mulţi tineri vor da în această lună examene;
datorita lui Marte – zeul războiului – notele luate vor fi proaste în multe
cazuri şi o linie roşie va plana deasupra numelor lor pe o listă cu rezultate;
- politicienii vor intra într-o
binemeritată vacanţă;
- românii vor începe să îşi plănuiască vacanţele
în ţări exotice; ca urmare se vor înregistra blocaje pe Valea Prahovei şi vor
apărea primii turişti pe plaja de la Mamaia – odată cu diferite fiinţe morbide gen
păiangenii “văduva neagră” prin nisip sau meduzele cu cap roşu în apa mării…
Predicţiile pentru a doua jumătate a anului le voi face prin iunie. Doar dacă se verifică cele scrise mai sus...
Două ştiri
Doi ani electorali în România: 1937 şi 2014. Şi două
ştiri. Nu cred că mai trebuie să fac vreun alt cometariu:
1937
Voturi de ieri... |
“ După o acalmie
de patru ani, Ministerul de finanţe a deslănţuit o furtuna de reforme. Într'o bună zi funcţionarii statului au aflat
că li se ridică, netam-nesam, curba de salarii. Neîncrezători cum sunt,
funcţionarii nu s'au mişcat, n'au făcut manifestaţii pentru guvern, aşteptând
realizarea promisiunii.
N'au isbutit oamenii să se desmeticească de la aflarea
vestei, că o nouă ordonanţă a Ministerului de finanţe i-a buimăcit cu desăvârşire.
Ordonanţa cu pricina afirma că funcţionarii vor primi salariile
pe Decembrie asa cum au fost sporite, prin ridicarea curbei de sacrificiu. În
acest scop, verificarea statelor, care nu se poate face până la 14 Decembrie, a fost
amânată în cursul lunei ianuarie 1938. Până atunci, ministerul de finanţe a
trimis un tablou de salarii pe funcţiuni şi grade, asa cum trebuie să se
prmească, împreună cu sporurile acordate.
Observati
graba lăudabilă pe care o pune ministerul de finanţe, pentru fericirea
funcţionarilor. Să se mai spună că funcţionarii sunt oropsiti în ţara
românească !
Post scriptum: În cursul lunii Decembrie au loc alegerile pentru
parlament!”
(1937: “Realitatea
ilustrată”)
2014
Voturi de azi... |
“ Salariile bugetarilor vor creşte de la 1 ianuarie 2015, procentul urmând să fie stabilit după consultări cu organismele financiare internaţionale, a declarat astăzi, la Timişoara, ministrul Muncii, R.P..
"După ce pleacă instituţiile internaţionale vom putea comunica exact cifra de creşteri salariale. Ca urmare a măsurii implementate de Guvern de creştere a salariului minim pe economie, în momentul de faţă fiind 850 de lei, avem 15 clase de salarizare care se suprapun, de la 1 iulie vom avea 29 de clase de salarizare care se suprapun. Intrăm în discuţii cu instituţiile internaţionale, astfel încât să avem începând cu 1 ianuarie 2015 o creştere decentă a salarizării în sistemul bugetar", a spus ministrul R.P., potrivit Agerpres.
Ministrul Muncii a precizat că de aceste majorări salariale vor beneficia toţi bugetarii, indiferent că este vorba despre administraţia locală sau centrală.”
"După ce pleacă instituţiile internaţionale vom putea comunica exact cifra de creşteri salariale. Ca urmare a măsurii implementate de Guvern de creştere a salariului minim pe economie, în momentul de faţă fiind 850 de lei, avem 15 clase de salarizare care se suprapun, de la 1 iulie vom avea 29 de clase de salarizare care se suprapun. Intrăm în discuţii cu instituţiile internaţionale, astfel încât să avem începând cu 1 ianuarie 2015 o creştere decentă a salarizării în sistemul bugetar", a spus ministrul R.P., potrivit Agerpres.
Ministrul Muncii a precizat că de aceste majorări salariale vor beneficia toţi bugetarii, indiferent că este vorba despre administraţia locală sau centrală.”
Cronică româno-chineză
Pentru că am văzut că v-au plăcut versurile
vesele şi sprinţare ale “Duduiei Grădinăriţa” dintr-un “număr trecut” al
blogului o să vă mai ofer o mică parodie semnată cu acelaşi simpatic pseudonim.
Versuri la fel de actuale în anul de graţie 2017 ca şi atunci când au fost
scrise şi publicate în “Realitatea Ilustrată” (6 octombrie 1928). Sau poate mai actuale azi. Dar ca să începem cu începutul, o să vă spun în preambul precizările
autorului: “La
chinezi nu există un singur nume de botez, el variază după împrejurări. La
fiecare veniment important din viaţă - înscrierea în şcoală, prima slujbă,
primul succes etc. - chinezul capătă alt nume, de pildă: Scris elegant, Faima
Chinei, etc. Ultimul nume îl capăta pe patul de moarte.”
Citește mai mult... »
CRONICĂ CHINEZO-ROMÂNĂ
Duduia
Gradinariţa
Nu vi se pare, că în
China
Botezul e sistem model?
De aceia eu nu văd
pricina,
De ce n'am face noi
la fel.
Când vine
prichindel pe lume
E bucurie, zaiafet…
I s'a găsit de-acum
un nume
El e “de-ai noştri", Get-Buget.
Pe urmă, ca elev de şcoală,
Schimbăm ăst nume
de botez.
La un examen e o
fală
Însă la carte e “chinez".
Când a intrat apoi
în viaţă
Şi este trainic curtezan,
Câte-o amantă îl răsfaţă
Scump “Ciocănel” sau “Găetan”.
După un timp vrea să se'nsoare.
Dorinţa e de explicat.
Dă tata-socru zestre mare
Deci o să fie: “Om
dotat".
Apoi dă prima lovitură
Spre’o carieră triumfală.
Isprava asta îi procură,
Alt nume: cel de “Învârteală".
Când s'a căpătuit
băiatul,
În parlament, la minister,
Desigur că’l botează statul
Cu-alai: “Teren
petrolifer".
Pe ale puşcăriei trepte
-Căci se întâmplă,
zău aşa!
Ca
lucrurile să se'ndrepte,
I
se va zice “Muşama".
Târziu, când încetează jaful,
Căci
cetăţeanul a murit,
Îi mai adaugă
epitaful,
Încă un nume: "Om cinstit".
Ce
ar mai fi de adăugat? Nu mare lucru. Aşa că voi încheia acum - aşa cum încheiam
cândva demonstraţiile la matematică:
Quod erat demonstrandum !
Mic dicţionar de pseudonime
Nu
existau internet, chat, forumuri, site-uri matrimoniale. Dar erau rubrici în
revistele de la începutul secolului XX în care domnii şi domnişoarele puteau să
“socializeze” având identitatea mai mult sau mai puţin ascunsă în spatele unor
pseudonime (ID-uri, nickname-uri…) drăguţe. Atât doar că răspunsurile la
mesajele “postate” veneau doar peste o
săptămână, o dată cu apariţia noului număr al publicaţiei. Câtă emoţie atunci
când îţi vedeai mesajul tipărit în jurnal. Urma apoi o săptămână de chinuitoare
aşteptare. Şi apoi, în sfârsit, momentul răsfoirii înfrigurate a numărului nou apărut
în căutarea unui răspuns sau a unui mesaj care îți era adresat. Ramânea doar de răspuns la veşnica întrebare:
cine se ascundea cu adevărat în spatele pseudonimului ?
“Moda Nouă Ilustrată” din 25.11.1907:
Graurul: Duduie
brunetă,
sunt un călugar păcătos, mi se scurg ochii după chipuri drăgălaşe de fete şi
buzele îmi ard de dorul sărutărilor pătimaşe.
Ţigăncuşa cu ochi
dulci
doreşte cunoştinţa tânărului V. P. Dorohoiu.
Tânărul brunet visător răspunde Gingaşei Nelly că preferă “un crin cu
sufletul senin”.
Gingaşul Meteor caută meditator
pentru “Amor”.
Stafia cenuşie din T. Severin
doreşte întovărăşirea unui strigoi.
Zaira cea blondă cu
ochi căprui, Ploieşti,
mulţumeşte lui Orosma regele Erusalimului
pentru sărutările trimise, dar îl întreabă: Cine eşti?
Panseluţa sărută Ţărăncuţa şi frăţiorii ei.
Pelişor din Balş salută pe O inimă sfâşiată de durere din Craiova,
dorindu-i cunoştinţa spre consolare.
Călugărul din
Dorohoi
săruta dulce Steluţa din Putna şi o
întreabă cum a ajuns tocmai acolo.
Palida brunetă din Galaţi este
felicitată pentru ziua onomastică de Silvius
veşnic iubitorul.
Şireata cu ochi
dulci
îşi anunţă plecarea la Bucureşti.
Principesa de
Montenova
întreabă pe Îngeraşul
Cupidon cu ce drept trimite sărutări lui Fibus.
Cupidon cu ce drept trimite sărutări lui Fibus.
Împărăteasa
îngerilor cu ochi căprui doreşte cunoştinţa unui drăguţ deslegător brăilean.
Garofiţa alba avertizeaza Samsarul de guriţe că e din acelaşi oraş
ca şi el.
Şatena cu ochi
verzi
doreşte a ştii cine este un Suflet
pribeag şi îi transmite: Dorule, sunt drăguţă şi minoră, de voieşti să mă
cunoşti, caută-mă printre cunoştinţe şi c’o sărutare te răsplătesc.
“Moda Nouă Ilustrată” din 12.04.1907:
Drăgălaşa Sephora din Galaţi mulţumeşte
d-lui Craumois d’Aurenzio pentru
frumoasa nuvelă, urându-i succes pe toată calea.
Păsărica
paradisului
transmite dulci sărutări surorilor din Ploieşti şi le roagă să facă ouă roşii
multe.
Violeta de Parma, Ploieşti, este
curioasă să ştie de unde o cunoaşte Mitisefendi,
Constanţa, şi dacă nu o confundă cu altă persoană.
Contelui de
Batianici
facem cunoscut că Boccacio şi-a
schimbat numele în Cavaler de Planto.
Ţigăncuşa cu inima
de piatră
întreabă pe Ghiţă Hraştina dacă e copie sau original.
Globuleţ de aur salută pe Şatena din Călăraşi şi îi doreşte
cunoştinţa.
Viorica de Muscel răspunde lui Ionel de la gară că dispreţuieşte pe
unul din fraţi şi ca răzbunare te-ar iubi, numai să nu ai ochi albaştri.
Desolata din Burdujeni transmite mii de
sărutări lui Jenică din aceiaşi localitate.
Contesa de R.-Sărat mulţumeşte Firului de rozetă pentru salutări.
Regele Aralt săruta cu drag
ochişorii Sirenei din Monte Carlo.
Michiduţă cu şapca
roşie a
plecat dupa vânat, să găsească o porumbiţă, să îi dea a ei guriţă.
Doi ochi trişti şi
de lacrimi udaţi întreabă
pe d. E. Petrescu Fălticeni dacă e drept să ia de soţie pe d-na din Paşcani.
Un excetric care adoră broscuţele
ar dori ca Broscuţa din Valea Palatului
să sară în Canalul V. Lupu.
Regina florilor din Tg. Ocna
salută Brunetul cu ochi de foc şi îl
roagă să nu o mai curteze atât de mult.
Fanchete speră să se întâlnească
cu Micşuneaua de sărbători.
O zambilă cu ochi
căprui
din Bucu. sărută dulce pe Trandafirul
blesat cu ochi albaştri şi îl roagă să nu mai uite scrisorile adresate
Modei Noi prin buzunar.
O păuniţă închisă într-o
grădină din Bucureşti salută cu drag pe Păunaşul
Codrilor şi îi admiră poesiele.
Inocentule din Constanţa,
vino să pribegim împreună şi ţi-oi cânta dorul meu de dragoste; te sărută Copila suferinţei, Loco.
“Moda Nouă Ilustrată” din 15.07.1907:
Drăgălaşă Seneş, cu nerăbdare
aştept clipa când să-ţi strâng mâna şi să-ţi sorb nectarul de pe buze:”Un bon
vivant” – Don Juanul cu ochi negri.
Gingaşa artistă, cu ochii trişti
şi visători regretă că nu poate da iniţialele prin M.N.I. Dulcelui Merişor; dă-ţi d-ta adresa, şi eu îţi voi scrie.
O nostimă cu picăţele voieşte a-şi lua
zborul cu un brunet drăguţ.
Împăratul Nerone, Brăila, caută pe Popeca modernă oferindu-i coroana
imperială.
Rândunelelor din
Vaslui:
am venit dar ce folos dacă aţi fugit când voiam să vă cunosc mai bine. Diavolo
Blondina mulţumeşte de
salutari celor doi Cavalerişti Turneni,
în schimb le transmite salutări şi îi roagă să înceapă dânşii corespondenţa,
fiind cavaleri iar pe Blondinul cu ochi
verzi cl. VIII Piteşti îl sărută: ce crezi ştrengarule că nu te cunosc?
Nicule,
mă miră foarte mult purtarea ta; aşi dori să ştiu pentru ce promiţi şi nu te
ţii de cuvânt; aşi vrea să pun capăt suferinţelor. În aşteptarea răspunsului,
te sărută Inima nenorocită din
Piatra Neamţ.
Licuriciul drăguţ din Dorohoi roagă
cu multă insistenţă pe d-ra Luţa Cosbirean a’i da 0.30 bani, care i-a împrumutat
pentru prăjituri.
O stea pribeagă din Turnu Severin
mulţumeşte pentru atenţiune Luceafărului
serii şi este foarte veselă să o acompanieze…
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)
Caută pe blog:
Cele mai citite articole:
-
Un furnicar de negustori mărunți își ofereau mărfurile înghesuite în coșurile purtate pe umeri pe străzile târgurilor românești de la înc...
-
Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820 – d. 15 mai 1873) a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești...
-
Barbu Lăutaru (pe numele adevărat Vasile Barbu, n.~1780 - d. 18 august 1858) a fost un celebru cântăreț și cobzar din Moldova și star...
-
" Pe când vaporaşul nostru se apropia de dealurile Turtucăii apăru, pe neașteptate întreaga panoramă a oraşului: case şi căsuţe cu ...
-
Între creaturile supranaturale imaginate de poporul român, Cățelul pământului ocupă un loc aparte. De ce aparte? Pentru că, spre deosebire...
-
Hanul cu Tei este unul dintre puținele vechi hanuri bucureștene care – după o viață plină de glorie dar și după lungi perioade de decăder...
-
Poate că vă amuză credința românilor în farmece, descântece și blesteme . Ea era prezentă însă în conștiința populară la începutul secolulu...
-
Un loc aparte în istoria Bucureștiului îl au casele și grădinile de pe Podul Mogoșoaiei – Calea Victoriei de azi - care au aparținut lu...
-
Cocoșii - ceasornicelele de altădată În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenil...
-
Revista “ Realitatea Ilustrat ă ” lansa în numărul său din 15 iunie 1933 o invitație cititorilor săi : aceea de a participa la alcătuirea...