Cotroceni : Legendă și adevăr istoric

Istoria Cotrocenilor se întinde pe o perioadă de mai bine de 400 de ani. Înainte de a deveni reședință domnească, pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, Cotroceniul era o moșie aflată la “o jumătate de ceas” de orașul București, care cuprindea păduri din vestiții Codri ai Vlăsiei, terenuri agricole și un sat de țărani liberi.

Cotrocenii în anul 1864

Satul și “moșia” sunt menționate documentar pentru prima dată într-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614, sub forma Cotroceni. Zona Cotrocenilor devine în 1660 proprietatea lui Șerban Cantacuzino, fiind o răsplată dată pentru prețioasele servicii aduse domnitorului Gheorghe Ghica.

---

---

Șerban Cantacuzino și legenda Cotrocenilor

De cele mai multe multe ori legendele ascund doar un sâmbure de adevăr. Legenda Cotrocenilor transcrie însă o poveste aproape adevărată. O redau, așa cum este menționată în studiul “Istoria Cotroceniului”, scris de C. Melonescu și publicat în anul 1902: 

“Șerban Cantacuzino a fugit în pădurile de la Cotroceni de frica turcilor ori a tătarilor - nu se precizează bine - și acolo s'a «cotrocit» - adică s'a ascuns. Pe când sta el acolo s'a rugat Născătoarei de D-zeu că de'l va scăpa din mâinile vrăjmașilor sângeroși, va zidi pe acel loc o biserică măreață. Prea Sf. Născătoare de D-zeu l'a ajutat de a scăpat și când s'a făcut Domn s'a ținut de cuvânt și a înălțat biserica de la Cotroceni. 

Șerban Cantacuzino

Tot legenda ne mai spune că numele de Cotroceni vine de la cuvântul a «cotroci» și de aici Cotroceni. O variantă a acestei legende ne spune că Șerban Cantacuzino, fugind de frica turcilor a pus potcoavele  la cal invers, ca să înșele pe vrăjmașii  lui și să-i facă să creadă că el vine spre Bucuresci, iar nu merge la Cotroceni, mijloc prin care scăpă de următorii lui. Stă acolo cotrocit trei zile și de la a «cotroci» s'a format numele de Cotroceni…” 

---

---

Adevărul ascuns în spatele legendei

 

Răspunsul îl avem tot de la C. Melonescu: 

"Șerban Cantacuzino, urmărit fiind pentru a fi ucis, s-a ascuns în pădurea Cotrocenilor în ziua de 7 octombrie 1678. Urmăritorii lui nu erau nici turcii, nici tătarii, ci trimișii domnitorului Duca-Vodă. Tot un adevăr este că Șerban Cantacuzino a stat ascuns în apropierea unui vechi schit din aceste păduri seculare vreme de 3 zile și de trei nopți, fiind însoțit de un nepot de-al său. Și sigur se va fi rugat pentru viața lui în acele zile de restriște. Cert este că după cele trei zile a găsit o cale de a fugi către Rusciuc. Șerban Cantacuzino nu a uitat întâmplarea și ajutorul divin pe care l-a primit. El a ctitorit în Cotroceni o mănăstire. Nu a uitat nici să povestească crâncena întâmplare prin care a trecut. O făcea într-un hrisov din anul 1681:

Și nu fără motiv am zidit Monastirea aici (la Cotroceni), fiind-că aici  s'a revărsat asupra noastră mila Dumnezeiască. (…) Deci acesta este locul unde Domnul Iisus Christos și Prea Curata Prea Sf. Sa Maica Maria, ne-au ascuns și scăpat de vrăjmașii ridicați în contra noastră, care aruncă blasfemii asupra noastră; chiar din acest loc am fost mântuiți din mâinile sângeroșilor vrăjmași cari voiau să ridice de pre pământ viața noastră; am ridicat această monastire pentru recunoștință și în amintirea Prea Sfintei Imperetese a puterilor ceresci și a Fecioarei celei fără de moarte, căreia’I datorăm viața nostră și pentru  amintire în veci (…)“. 

Sursa informațiilor: C. Melonescu - “Istoria Cotroceniului” - studiu publicat în anul 1902