Vă propun câteva rețete care se adaugă la cartea de bucate care începe să se „alcătuiască” pe blog. Au fost până acum articolele: Rețete (care distrug orice diete), Rețete și rochii cochete, Rețete vegetariene a la Furnica, Rețete și deserturi ușoare de la 1907.
Astăzi am selectat câteva rețete de deserturi ușoare publicate de revista “Moda Nouă Ilustrată” în câteva dintre numerele tipărite în timpul în care străbunicile noastre erau încă domnișoare (1904) - cu regretul că în acei ani rețetele nu erau însoțite de fotografii ale creațiilor culinare. Voi “asezona” rețetele, ca de obicei, cu câteva rochii și pălării la modă în același an. Iar ca să vă ajut în creațiile voastre culinare am să vă dau și câteva lămuriri în privința unităților de măsură folosite:
Dram: 3.38 g.
Oca: 1.272 kg.
Litră: 318 g.
Cu aceste precizări, prepararea delicioaselor deserturi din vremea străbunicii ar trebui să fie floare la ureche, nu-i așa?
TORTĂ DE MIGDALE
"Curăță și pisează 140 dramuri de migdale dulci și 10 dramuri de migdale amare cu 150
dramuri de zahăr, rade sau taie subțire de tot coaja de la o jumătate de lămâie
amestecă toate acestea cu 60 dramuri de făină, pune puțină sare, patru ouă
întregi și două gălbenușuri, bate bine albușurile de la cele două ouă și
amestecă-le cu totul. Unge o tavă, întinde acest aluat în ea și pune la cuptor
iute; nu trebuie mai mult de trei sferturi de oră ca să se coacă, cel mult o
oră." ("Mademoiselle
Pauline" – „Moda Nouă Ilustrată” – 21 februarie 1904)
LAPTE DE PĂSĂRICĂ
"Pune
o oca de lapte la foc cu vanilie și o litră de zahăr. Când fierbe, pui în el cu
lingura albuș de ou bătut bine și lași să fiarbă. Iei
8 gălbenușuri de ou, le freci bașca cu o linguriță de făină și o linguriță de
lapte rece. Când albușurile de ou sunt fierte, le scoți din lapte cu o lingură
găurită și le pui pe taler. Începi
apoi a turna puțin câte puțin din acest lapte fiert cu gălbenușurile de ou
frecate, amestecate mereu ca să nu se taie; când ai turnat tot laptele pui la
un foc potolit și amesteci mereu până ce se îngroașe laptele, apoi torni peste
gogoșile făcute cu albușurile. Lași să se răcorească și apoi dai la masă." ("O
cititoare din Dorohoi" – „Moda Nouă Ilustrată” – 12 iunie 1904)
PESMEȚI PENTRU CEAI
"Iată o minunată rețetă pentru pesmeți: Se dace un aluat din: o jumătate kilogram de zahăr, 6
ouă, 1 litră smântână dulce, 1 dram vanilie, 6 lingurițe natru și făină câta
cere. Faci foaie ca de tăieței și o tai cu forme punându-le în cuptor pe tavă
ne-unsă, cu foc potrivit. Sunt excelenți pentru ceai mai cu seamă." ("Emilia V. Păun" – “Moda Nouă Ilustrată” – 6 februarie 1904)
BUDINCĂ DE OREZ
"Se
ia lapte și se fierbe cu orez (o litră de orez la o oca de lapte); după
cantitatea orezului se pun și câteva gălbenușuri de ouă de ouă frecate cu
zahăr, apoi se adaogă albușul bătut spumă, răsătură de pe o lămâie, puțină
scorțișoară sau vanilie, puțin rom, se amestecă bine, se lasă să se rumenească și se servește." ("Eugenia" – “Moda Nouă Ilustrată” – 16 ianuarie 1904)
Toalete de demi-sezon pentru dame și fetițe |
LIQUEUR DE PORTOCALE
"La o
litră (franceză) de spirt, pui cojile de la 3 portocale și pui să se
plămădească în timp de o lună. Topești 275 grame de zahăr într-o jumătate pahar
de apă, pui la foc, lași să dea de vreo două ori în clocot, apoi scoți de la
foc, amesteci plămădeala și lasă să stea 15 zile, filtrează și pune în sticle.
Pune în sticlă o migdală curățată de pieliță." ("O
cititoare din Dorohoi" – „Moda Nouă Ilustrată” – 12 iunie 1904)
PRĂJITURĂ << ALAGEA >>
"Pui
orez de se prăjește, pui zahăr în apă, și’l lași să se topească și după ce s-a
prăjit orezul pui apa cu zahăr peste el, apoi pui fidea și o prăjești, și când
e orezul mai cu seamă pui fideaua și sare; cât vrei de dulce, pui scorțișoară și o lași să fiarbă; când e gata o dai jos să se răcească, și când e să o dai
la masă, mai pui puțină scorțișoară pe deasupra; dacă vrei, în loc de
scorțișoară înăuntru poți pune apă de flori. Când o dai jos o acoperi." ("Cleopatra" – „Moda Nouă Ilustrată” – 24 aprilie 1904)
"Se
aleg cartofii cari sunt rotunji și făinoși și după ce se fierb în apă și se
curăță de coji, se pun într’un vas și se amestecă cu unt proaspăt, cinci sau șase gălbenușuri de ouă, lapte sau mai de preferat smântână și puțină esență de
vanilie, sau răzături de coajă de lămâie. Se bat după aceea 3 sau 4 gălbenușuri de ou, dar nu așa de mult ca pentru laptele
zburat, și se amestecă cu acest albuș. Pe urmă se unge o formă și se presară cu
puțin pesmet și după aceea se toarnă amestecul până la jum. formei. Se pune în
cuptor ca pe o jum. de oră, se scoate forma și pe o farfurie." ("O
cititoare din Dorohoi" – „Moda Nouă Ilustrată” – 12 iunie 1904)
Apropos de Migdalele amare, din reţeta bunicii. Pe atunci nu se ştia (probabil) că acestea conțin amigdalin, un glicozid din care rezultă ACIDUL CIANHIDRIC. DECI...
RăspundețiȘtergereActriţa Nora Piacentini – s-a sinucis mâncând aşa ceva. De fapt, babele de la Cimitirul Belu Catolic (din Bucureşti) unde işi are ea mormântul, în arealul imediat apropiat din dreapta bisericii, spun o poveste auzită de la alte babe – foste contemporane cu actriţa, cum că de fapt ea nu a dorit să se sinucidă, dar era ahtiată după migdale de toate soiurile – şi mâncând peste măsură, s-a otrăvit cu Acid Cianhidric.
Interesant ce ne spui despre sinuciderea Norei Piacentini, prima Domnisoara Cucu din Steaua fara nume a lui Mihail Sebastian:
RăspundețiȘtergerehttp://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/01/artisti-aproape-uitati-10-destinul.html
Am citit la timpul respectiv blogul despre Nora. Povestea cu migdalele o stiam de la cimitirul Belu, unde are mormântul chiar în apropierea familiei mele. Că este doar o poveste... cine poate ştii? Dacä nu vorbeai de reţeta nu intram pe blog. Un pumn de migdale amare – neprelucrate, conţine atâta Acid cianhidric (care se transformă în cianură) încât poate omorî un om
RăspundețiȘtergereRugamintea mea e sa intri pe blog si sa scrii comentarii de fiecare data cand simti nevoia sa o faci. Te astept cu placere sa te reintorci. Nu doar pentru retete...
RăspundețiȘtergereAm notat reteta cu liqueur de portocale
RăspundețiȘtergerePoete ne spui si cum a iesit!?
ȘtergereSuper!
ȘtergereTe mai aștept pe blog, George!
ȘtergereLa fel de frumoase și bune la gust, amintirile astea. Eu una îți mulțumesc din suflet, poate o să încerc cândva și meseria asta de făcător de bunătăți. Cel mai mult îmi place savoarea textelor. Arhaismul limbajului. Mulțumesc pentru că am putut citi asta. Felicitări pentru tot ce faci.
RăspundețiȘtergereDaca incerci vreodata o reteta din carnetelul strabunicii, sa ne trimiti si noua o fotografia... Bine ai revenit pe blog, Constanta!
ȘtergereLichiorul de portocale il fac de multa vreme stiind reteta de la mama mea.Cojile de portocala maruntite se pun la macerat in straturi impreuna cu una-doua portocale intregi desfacute in felii impreuna cu zaharul si o jumătate pahar de apă.Un rand de coji si portocala si un rand de zahar.Din cand in cand continutul din sticla se agita ca zaharul sa se topeasca si sa patrunda la toate cojile.Dupa o luna cand continutul deja se scalda in sirop se pune taria si se amesteca.Se mai lasa 15 zile ,timp in care mai agitam din cand in cand.E un lichior fin,foarte parfumat,usor uleios.
RăspundețiȘtergereMulțumim pentru rețetă, Strumfita. Te mai aștept cu impresii pe blog!
Ștergere