Trucurile igenioase ale bunicilor noastre

Paginilor vechi de revistă ascund o magie aparte. Unele dintre ele ascund o înțelepciune practică ce pare să se fi pierdut în epoca soluțiilor chimice și a tehnologiei. Am răsfoit pentru voi arhiva revistei „Ilustraţiunea Română” din primăvara anului 1938 și am selectat câteva sfaturi gospodărești care îmbină ingeniozitatea cu simplitatea.

 

Sper să vă amuze, să vă trezească amintiri și – cine știe? – poate chiar să vă fie utile în momente de impas!

---

---

Îngrijirea plantelor: Hidratare prin capilaritate

 

Dacă plecați în concediu, nu aveți nevoie de sisteme automate scumpe. Bunicile noastre apelau la o soluție simplă: 

"Dacă sunteți siliți să plecați de acasă pentru câteva zile și nu are cine să alimenteze planta pe care o creșteți, treceți un tifon cu un cap în pământul plantei și cu celălalt într'un pahar cu apă. Planta se va alimenta singură." (“Ilustraţiunea Română” – 16 martie 1938)

În bucătărie: Cum eviți "accidentele lactate"

 

Un mic secret pentru a păstra aragazul curat, fără a sta neapărat cu ochii pe oala în care fierbeți laptele: 

"Pentru ca laptele să nu se reverse la fiert, ungeți interiorul de sus al vasului cu unt. Laptele, în timpul fiertului, nu va depăși această linie de demarcație." (“Ilustraţiunea Română” – 30 martie 1938)

Mobila de nuc sau de mahon: O strălucire de oglindă

 

Înainte de aparițía spray-urilor cu diverse soluții chimice pentru întreținerea mobilei, existau rețete artizanale pentru obținerea unui lustru impecabil: 

"Un excelent lustru la mobile poate fi obținut amestecând 4 linguri de terbentină, 4 linguri de untdelemn, o linguriță de zeamă de lămâie și 10 picături de amoniac. Amestecați bine și aplicați cu o bucată de flanelă moale pe toată suprafața de lustruit. Frecați cu putere cu o cârpă moale, mereu în aceiași direcție, iar când s'a uscat, frecați cu o a treia flanelă moale și uscată. Nu e lucru prea ușor dar munca nu va fi fost în zadar, dacă vreți să păstrați o strălucire impecabilă a mobilelor de nuc sau de mahon, timp îndelungat." (“Ilustraţiunea Română” – 16 martie 1938)

Fizica în serviciul dopurilor blocate

Când forța brută nu funcționa, bunicile apelau cu succes la... legile fizicii (dilatarea termică):

"Nu puteți scoate cu nici un preț blestematul de dop? Legați o sfoară de clanța ușii, petreceți-o în jurul gâtului sticlei și frecați sfoara. Prin încălzirea sticlei, dopul va ieși până la urmă." (“Ilustraţiunea Română” – 16 martie 1938)

Un frigider improvizat de altădată

 

În vremurile în care gheața era încă un articol lux, se foloseau reacțiile chimice pentru răcire: 

"Un frigider la îndemâna oricui și care nu costă aproape nimic. Dacă nu ai gheață și vrei să răcești într-o zi de vară băutura, pune în căldarea de apă un pachețel de scrobeală albastră și trei linguri de sare. Răcirea apei obținute se menține câteva ore." (“Ilustraţiunea Română” – 23 martie 1938)  

⚠️ Notă modernă: Această metodă este pur informativă și nu este recomandată astăzi din motive de siguranță alimentară și de igienă.

Un remediu rapid pentru ungerea ușilor care scârțâie

 

Bunicile noastre au găsit soluția în penarul copiilor: 

"Ușile scârțâie? Nu este neapărat nevoie să le ungeți cu ulei. Un creion poate face același serviciu. Grafitul acționează și el ca un perfect lubrifiant." (“Ilustraţiunea Română” – 6 aprilie 1938)

Adio obiceiului de a roade unghiile!

O soluție "amară" pentru o problemă estetică și de igienă:

"Pentru înlăturarea prostului obicei de a suge unghiile, e bine de uns acestea cu tinctură de aloe. E neprimejdioasă, pare un lac de unghii și taie cu siguranță pofta de a mai duce degetele la gură." (“Ilustraţiunea Română” – 6 aprilie 1938) 

⚠️ Notă modernă: Această metodă este pur informativă și nu este recomandată astăzi din motive de siguranță alimentară și de igienă. 

 

Pahare încleștate? Iată soluția:

 

Dacă ai pus paharele unul în altul și nu se mai despart, folosește contrastul termic:

"Două pahare încleștate unul în celălalt se pot scoate cu ușurință dacă în cel din interior punem apă rece iar în vasul exterior vărsăm apă caldă." (“Ilustraţiunea Română” – 13 aprilie 1938)

Curățarea abajururilor din pergament 

 

O metodă neobișnuită care folosea miezul de pâine pe post de radieră: 

"Abajururile din pergament pot fi curățate cu puțină răbdare. Frământați un mototol de pâine moale, frecând cu el în aceeași direcție abajurul de sus în jos. Schimbați pâinea cât mai des. Sistemul acesta nu este însă indicat când e vorba de lămpi vopsite în culori." (“Ilustraţiunea Română” – 30 martie 1938)

Concluzie

 

Multe dintre aceste sfaturi sunt bazate pe principii care funcționează și astăzi. Ele ne amintesc de o vreme în care nimic nu se arunca, totul se repara, iar inventivitatea era cea mai importantă resursă a unei gospodine.

Voi ați încercat vreunul dintre aceste trucuri? Sau poate aveți altele moștenite de la bunicile voastre? Vă aștept cu drag comentariile!

 

📚 Mai multe pagini de istorie practică

Dacă ți-a făcut plăcere această incursiune în universul gospodăresc al anilor '30, te invit să descoperi și alte sfaturi și secrete de altădată, extrase din arhivele vremii:

• Sfaturi practice de altădată – o colecție de înțelepciune populară pentru situații diverse.
• Soluții de altădată pentru o casă curată – metode ecologice și eficiente de întreținere a locuinței, folosite de străbunicile noastre.
• "Secretele Laurei": Sfaturi amuzante pentru îngrijirea frumuseții din 1930 – o privire ludică asupra ritualurilor de înfrumusețare din perioada interbelică.
• Frumuseţe la "Poşta redacţiei" (sfaturi cosmetice din anul 1931) – află ce probleme de estetică aveau doamnele de acum un secol și ce soluții primeau de la specialiștii epocii.

  

---

---