Mică şi mare publicitate în anul 1912

Prin anul 1912 nu existau încă site-uri de vânzări, nici pentru oferte de locuri de muncă și nici pentru anunțuri matrimoniale. Existau însă rubricile de "Mica publicitate" publicatele în gazete. Pentru că am ales azi să mă ”plimb” puţin şi prin presa de provincie, am selectat pentru voi câteva anunţuri drăguţe publicate prin anul 1912 la rubrica de "Mică publicitate" a ziarului "Românul" (cotidian care a apărut la Arad între anii 1911 şi 1938):

Sunt tânăr funcţionar

în etate de 30 ani, sănătos şi bine situat cu avere de preste 100000 cor. Doresc a face cunoştinţă, pentru o eventuală căsătorie cu o domnişoară de 18—26 ani, inteligentă, frumoasă şi care să fie totodată econoamă desăvârşită. Zestre de la 20.000 cor. în sus. Eventuale scrisori sau fotografii rog a se trimite ziarului „Românul".

Dinţi artificiali cu plătire în rate și garanță 10 ani

Tânăr inginer

caut o fată inteligentă, bine crescută, poate fi şi fără zestre, afară de limba română să posadă cel puţin încă una străină din patrie. Eu de 2 ani am o prăvălie de modă pentru domni şi dame cu un capital propriu de cor. 40.000 şi sunt în vârstă de 30 de ani. Reflectantele să se adresize direct mie. La caz scrisorile se înapoiază sub cea mai mare discreţie. Sima Micşa comerciant, Titel.

O fată de ţăran

cu avere de 25000 Coroane din care 6400 bani gata, doreşte a se mărita după un absolvent de teologie sau pedagogic. Adresa la „Românul" Arad

Contracepţia în 1912
("Auto vaginal spray")

Farmacie

bine aranjată în comună românească, cu staţiune balneară, cu circa 3500 locuitori, e de vândut. Informaţiuni dă proprietarul IOSEF WAGNER, Sângeorgiul-român (Oláh Szt. György)

Un tânăr comerciant

român doreşte să se căsătorească cu o domnişoară română care dispune de o zestre de 8—10 mii coroane. Reflectantele sunt rugate ca să-şi scrie numele adevărat, asigurîndu-se de o mai mare discreţie. Să se adreseze la administraţia ziarului „Românul" sub deviza „Viitor de aur".

Masini de cusut, geamantane
 și... revolvere

Caut...

o familie cinstită românească, care are un băiat la şcoli şi ar dori ca să înveţe mai uşor limba ungurească dacă s'ar învoi ca în schimb să îmi susţină copilul meu în vrîstă de 12 ani, iar eu pe al lor pe timpul cât ţine cursul pe anul 1912/1913. Doritori să se adreseze la administraţia ziarului.

Primesc...

copil de suflet un băieţel de 3—4 ani. Sânt preferaţi cei de preoţi sau învăţători şi rămaşi orfani. Doritorii să se adreseze la administraţia ziarului sub deviza „Suflet de mamă".

Un băiat...

orfan care pe cl. V. gimnazială a rămas fără nici un sprijin şi ar dori să absolve gimnaziul, caută un suflet nobil care l’ar ajutora, iar după ce ar ajunge la câştig se obligă a restitui toate spesele avute, pe lângă cea mai mare recunoştinţă. Binevoitorii să se adreseze la administraţie sub deviza: „Eminentul"

Econoamă

Caută un preot delà sate văduv fără copii. Oferte să primesc numai delà preotese, soţii de învăţător, de notar, văduve şi fără de copii, sau delà învăţătoare; ovodişte necăsătorite. Să cere ca să ştie şi să-i placă a conduce economia de casă. Altă economie nici nu port. Adresa la administraţia „Românul".

Reclamă la Nestle în anul 1912

Un tânăr român

absolvent al şcoalei de agricultură, caută loc la vre-un domeniu. Se pricepe la toate ramurile agricole precum şi la fabricarea unturilor, caşurilor şi brânzeturi. Doritorii să se adreseze la: Ştefan Calamici. Dombóvár „Vajtermelő közp." (Tolnám).

Baie de aburi pentru dame şi domni

în scalda „Opre" situată pe piaţa Tököly, Lunea şi Vinerea p.m. între orele 3—6 stă baia de aburi la dispoziţia on. (nota:onoratelor) dame. Pentru domni e deschisă baia de aburi zilnic delà 5 dimineaţa până la 1 oră d.a. Membri cluburilor şi a societăţilor, militari, şi poliţia solvesc 70 fileri, Baia de aburi e transformată şi din nou aranjată. Preţul redus la cumpărarea a 10 bilete e de 8 cor.

  

Cununie

Regina Bran din Someş-săplac şi Augustin Podoabă din Topa-deşartă îşi vor celebra cununia religioasă, în 23 maiu n.a.c., la 6 ore p.m., în biserica greco-catolică din Somef-săplac. Felicitări!

"Viagra" anului 1912

Caut...

un candidat sau practicant de notar în cancelaria comunei Pofeldea, cu aplicare stabilă. Aurelia Miilea, notar (Fófeld) u. p.Ilolcmány.

Mi-au sosit...

noutăţile de modă de vară pentru dame, domnişoare şi domni. Rog să-mi cercetaţi prăvălia mea, bino asortată cu cole trebuincioase. 1—22 Gheorghe lancovici, Foray-utcza.

Instalarea camerelor de baie în anul 1912

De închiriat...

3 odăi cuină, odaie de scaldă şi toate cele de lipsă în zidirea "Românului". 

Se caută o bonă

pe lângă 3 copii mai mari. Salar bun. Adresa la administraţia ziarului "Românul".

Caut un post...

la vre-un domn boier din România. Sunt în etate de 42 ani cu 2 copii. Nevasta mea e bună gospodină. Vorbesc şi scriu româneşte şi ungureşte. Adresa mea e: Antonie Gurban, Borosjenő (com. Arad.)

Citește mai mult... »

O mare tragediană - Agepsina Macri-Eftimiu

“Dacă pe regretatul nostru maestru Nottara nu ni-l puteam închipui pe scenă altfel decât cu haina de hermină pe umeri și coroana pe cap – pe d-na Agepsina Macri-Eftimiu, această maestră a tragediei antice, nu ne-o puteam de asemenea închipui altfel decât într’o ținută de o majestuoasă atitudine, eroică, spunând versul cu tragice accente contopite armonios cu gestul, mimica și cu întreg jocul, care dovedește perfecta stăpânire a meșteșugului actoricesc. Priviți-o în “Atrizii”… E Agepsina Macri-Eftimiu?... Nu!... E “Klytemnestra”, eroina piesei… Ochii într-o ațintire fermă, buzele și întreg profilul de clasică noblețe este întruchiparea reală a personajului anticei tragedii.” Ce își poate dori un actor mai mult decât o astfel de cronică precum cea semnată de F. O. Fosian și publicată în volumul “87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă”. 

Agepsina Macri-Eftimiu pe coperta 
revistei "Realitatea ilustrată" - 1931 (st.)

Agepsina Macri-Eftimiu în rolul "Voevodului nenoroc"

din piesa "Cocoșul Negru" de Victor Eftimiu (dr.)

Agepsina Macri, s-a născut în anul 1885 la Pitești, într-o familie bogată de origine grecească. După ce a terminat studiile gimnaziale la pensionul “Notre Dame de Sion”, Agepsina s-a stabilit pentru o perioadă la Paris unde a studiat literele la Universitatea Sorbona. La Paris, simțindu-se atrasă de magia scenei, a luat primele lecții de declamație cu “madame Thenard de la Comedia Franceză”. Tot la Paris a avut și primele apariții pe scenă la teatrele “Gymnase”, ”Femina” și la „Trocadero”.

Agepsina Macri-Eftimiu

A urmat o scurtă perioadă petrecută în țară (1910-1914?), perioadă în care a colaborat cu Pompiliu Eliade şi cu Barbu Ștefănescu-Delavrancea. În acești ani a debutat pe scena Teatrului Național din București în piesa "Corbii” de Henry Becque. Dintre piesele de teatru în care a jucat în acestă perioadă amintesc "Irinel” de Barbu Ștefănescu-Delavrancea (alături de Aristizza Romanescu, Iancu Brezeanu, Tony Bulandra), "Goana torțelor” de Paul Hervieu (în aceiași distribuție cu Aristizza Romanescu, Lucia Sturdza, Tony Bulandra și Aristide Demetriade) și marele ei succes din piesa “Cocoșul negru” de Victor Eftimiu (alături de Constantin Nottara). 

Agepsina Macri  alături
 de Iancu Brezeanu  în
 "Irinel"

Intrarea României în Primul Război Mondial a găsit-o pe actriță într-o călătorie în străinătate. În această oerioadă a jucat pe scena teatrului parizian "Odeon” și a avut parte de o critică elogioasă în presa franceză pentru rolul Iphigeniei din tragedia lui Racine. După terminarea războiului Agepsina Macri a revenit în tara și a devenit societară a Teatrului Național din București. Iată ce spunea actrița despre această revenire: “Pompiliu Eliade însă, pentru a mă readuce în țară, mă face deodată, printr’o decizie a comitetelor, societară... Iar Barbu Delavrancea scrie anume pentru mine rolul „Genunei” din „Luceafărul” și mi-l trimite, scris de mâna lui la Paris, împreună cu o scrisoare mișcătoare, prin care mă ruga să vin la București să-i joc rolul. Păstrez și azi, cu sfințenie, rolul și scrisoarea.” (“87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă” - F. O. Fosian).

Agepsina Macri a interpretat pe scena Teatrului Național zeci de roluri de succes dintre care amintesc doar pe cele din “Electra”, “Thebaida”, “Regina Cristina”, “Ruy-Blas”, “Nora”, “Dama cu camelii”, “Lady Macbeth” sau “Glafira”. În cariera sale de excepție, actrița a avut și două scurte apariții pe marele ecran, în peliculele: "Independenţa României" (1912) şi în "Maiorul Mura" (1927–1928). O altă mare actriță a vremii, Agatha Bârsescu o caracteriza astfel pe Agepsina Macri-Eftimiu în memoriile sale: “Cu fermecătoarea Agepsina Macri am avut în urmă plăcerea de a juca în Prometeu, valoroasa operă teatrală a d-lui Victor Eftimiu și păstrez o frumoasă amintire de pe urma acestor vremuri.” 

Notă din "Le Figaro" 14 aprilie 1917

Un articol apărut în 12 martie 1931 în revista “Ilustrațiunea Română” elogiază de asemenea talentul actriței: “Cine nu apreciază la noi pe cea mai de seamă interpretă a dramei clasice, pe Agepsina Macri-Eftimiu, cu prestanța ei maiestuoasă cu care își joacă rolurile? Desigur este o mare deosebire însă între tragedia pe care o joacă Agepsina Macri și drama modernă cu accente tragice pe care joacă Maria Filotti, această minunată cunoscătoare a zbuciumului sufletesc, sau dramele în care joacă Marioara Voiculescu. Dacă Agepsina Macri este o maiestuoasă Antigona cu accente de orgoliu nobil, dacă Maria Filotti este femeia usoară, cochetă, care-și purifică sufletul iubind cu adevărat și este respinsă de societatea ce nu-i înțelege drepturile la o existență cinstită, Marioara Voiculescu este femeia căzută în cursa suferinței de chiar dragostea ei de viață, de însăși împletirea împrejurărilor.”

Alături de Victor Eftimiu - în dreapta

Agepsina Macri-Eftimiu a fost una dintre cele mai talentate actrițe ale vremii. Sensibilă, expresivă, delicată, era adorată de iubitorii scenei. Dar nu numai de ei: dramaturgul Victor Eftimiu s-a îndrăgostit de ea şi a luat-o mai apoi de soție. O alinta “Gipsi”. Iată cum s-au cunoscut Agepsina Macri și Victor Eftimiu (conform notelor din volumul “Portrete și amintiri” publicat de Victor Eftimiu – Editura pentru literatură – 1965): “Pompiliu Eliade îmi propuse (notă: pentru rolul “Ileana Cosânzeana” din “Mărul de aur”) o nouă angajată a Teatrului Național, o domnișoară Agepsina Macri pe care n-o cunoșteam. Cum un prieten din teatru al Eleonorei Mihăilescu mă ruga insistent să dau rol blondei și frumoasei Eleonora și cum n-o cunoșteam nici pe ea, l-am dat Eleonorei.” 

Agepsina Macri în anul 1931

Agepsina Macri nu a primit rolul din piesa lui Victor Eftimiu, dar avea să primească mai târziu cel mai important rol din viața acestuia. Au locuit mult timp într-un bloc de lângă parcul Cișmigiu. C. D Zeletin – în articolul “Amintirea lui Victor Eftimiu” publicat în revista “Acolada” - numărul iulie–august 2010 - își amintea: “Căsătorindu-se cu admirabila actriță Agepsina Macri, ființă fermecătoare, fiica bogătașului Panait Macri, care şi-a adorat ginerele, a făcut ceea ce se numea o partidă, suficientă pentru a alimenta butade ori epigrame excesive, cum este aceea a lui Virgiliu Slăvescu (pare-mi-se inedită): După cum cred a se ști,/ El e un... şi ea e o...;/ Agepsina e Macri,/ Eftimiu e macro...”.

Bustul Agepsinei Macri-Eftimiu
 sculptat în marmură de Milița Pătrașcu

Agepsina Macri-Eftimiu a fost de asemenea o membră marcantă a Marii Loji Masonice Feminine din România, alături de alte femei influente ale timpului precum Elena Roza Prager, Bucura Dumbravă sau Smaranda Maltopol. Miliţa Pătraşcu i-a dedicate actriței trei statui cu alură monumentală din marmură: reprezentarea actriței în rolul “Sapho” din piesa lui Alphonse Daudet (pusă în scenă la Teatrul Naţional din București în anul 1930), o alta în rolul “Antigonei” de Sofocle precum şi un bust în 1934. 

Agepsina Macri-Eftimiu a murit la București în anul 1961. Pe placa de pe mormântul Agepsinei Macri din Cimitirul Bellu, loc în care a fost înmormântat mai târziu și Victor Eftimiu, scrie:

Agepsina Macri-Eftimiu
 în rolul Marei Udrea  din
 piesa "Stele călătoare" - 1936

De când te-ai dus, m-a năpădit pustiul…

N-aș fi crezut atâta gol să fie!

E vană orișice filozofie

Când zorile și-au stins trandafiriul.

Mi-ai fost unicul gând și avuție…

De când mi te-a înfășurat sicriul

Zadarnic mai încerc să fac pe viul,

Mi-e mult mai greu pământul decât ție!

Ne-a despărţit ursita nemiloasă…

A fulgerat spăimântătoarea coasă

Tăindu-ne-mpletitele destine.

Și lacrimilor n-a secat suvoiul!

Eu sunt în lumea celor vii strigoiul

Iar cel adevărat sunt lângă tine…

(Victor Eftimiu)

Citește mai mult... »

Cronica unei săptămâni sportive a anului 1928

Epoca interbelică a fost și perioada în care sportul a început, încetul cu încetul, să își ocupe locul meritat în societea românească. Cultura fizică reprezenta și ea un element de modernizare a societăţii româneşti. Dezvoltarea activității sportive, apariția cluburilor și a organizațiilor sportive, construcția de stadioane, terenuri și săli de sport, organizarea de competitți sportive, au dus la apariția unei categorii noi de public: consumatorii de cultură fizică, spectatorii de sport. Dintre sporturi, cele mai populare erau în perioada interbelica boxul, hipismul, concursurile aeronautice, atletismul și începând din deceniul  al treilea, fotbalul. Să vedem cum arăta cronica publicată în presă a unei săptămâni sportive a anului 1928 în săptămânalul “Realitatea ilustrată”:

BOX

“După numărul spectatorilor, boxul merită prima citațiune. Au avut loc 2 reuniuni pugilistice. Prima organizată, în grădina Coloseum, a opus, în match-ul  vedetă, pe Agarici lui Spakow. Acesta dispune de adversarul său prin knock-out în prima repriză. Învingătorul nu s'a prezentat în cele mai perfecte condițiuni de formă. 

La Arenele Romane, Spakow reapare din nou pe ring la interval de numai cinci zile. Lancia, campion al României îi dă replica. Cu mâna dreaptă luxată “Moți" (notă: Moți Spakow a fost în perioada interbelica superstarul sportului cu mânuși din România) se străduește a lupta cât mai energic. Lancia nu este însă adversarul căruia i se poate opune prin luptă exclusiv defensivă. Spakow îi cedează la puncte. În aceiași seară, negrul Soya tranșează instantaneu cu germanul Stein, trimițându-l la pământ după două minute.”

Match-ul de box Lancia - Spakow

FOTBAL

“Pe arena din Bulevardul Elisabeta se găzduiește “Banatul" din Timișoara. Matchul de fotbal disputat sâmbătă contra Macabi (București), revine oaspeților cu 7-0; scor sever și oglinda fidela a întâlnirei la care învinsul nu a prezentat formația completă. A doua zi Banatul înfruntă pe Juventus. După primul punct înscris de bucureșteni în minutul șase, situația rămâne neschimbată până la fine. S'a desfășurat o partidă superioară, brodată pe deosebite cunoștințe technice și tactice. Un rezultat care corespunde fazelor jocului.

În campionatul categoriei I-a de promoție se înregistrează două draw-uri: Pr. Mihai-Val Vârtej (3-3) și Colțea-Belvedere (2-2). La Timișoara, Rapid reușește a termina la egalitate cu Chinezul (4-4), iar T. M.T. E. joacă nedecis cu U. d. Reșița  1-1. La Craiova,  Unirea Tricolor (București) cedează lui Rovine Grivița cu 5-3 (2-2). La Oradea se înregistrează două succese ale Stăruinței și C. A. O. Jiul obține o victorie la Lupeni contra Voinței din Arad (7-0) iar la Sibiu N.S.E. răspunde Muncitorilor cu 7-2 (2-0).”

O fază din meciul internațional
de footbal Beogradsky -  Juventus

ÎNOT

“Reuniunea  nautică a “Aero-Clubului de Albastru" are loc la “Tir". Cu acest prilej se stabilesc două recorduri naționale: Petruț Traian înoata 100 m. în 1 min. 14 1/5 iar pe 4X100 ștafeta echipa Bale-Dragu-Petrut-Florescu obțin 5 min. 19 sec. 3/5.”

Concurs de natație la bazinul societății TIR

CICLISM ȘI MOTOCICLISM

“Pe pista de la Floreasca se organizează diferite curse de ciclism și motociclism. La ciclism notam pe Nicolae Ion si Giordanni. Boncilescu, Panek, Zara, Peschel sunt cei mai buni dintre alergătorii pe motoare.”

ATLETISM

“Pe stadionul din Dealul Spirei se doboară  alte două recorduri naționale. Virgil Ioan (Stadionul Român) aleargă 300 m. în 37 sec. 1/5 iar Popov W. se clasează  primul pe 1000 m. cu 2 min. 43 secunde 3/5.”

Salt cu prăjina în cadrul unui concurs
 de atletism organizat pe stadionul O.N.E.F.

TENIS

“La sfârșitul săptămânii a avut loc la Oradea pe terenul sportiv “Rhehey” un match internațional de tennis la care au participat reprezentanți ai sportului cehoslovac, românesc și unguresc. Dl. căpitan H.K. – harnicul nostru corespondent fotografic din Oradea a luat o serie de instantanee la acest match pe care le reproducem.”

Match de tennis la Oradea

RUGBY

“Se inaugurează campionatul oficial de rugby, la București. În prima categorie se obțin rezultatele: Tenis Club – Stadiu Român 9-7; Sp. Studențesc – R.C.B. 24-13; P.T.T. – Av. Sportiv - forfait.”

Sursa: revista “Realitatea Ilustrată” – numărul din 15 septembrie 1928 – citită în Biblioteca Digitală a Bucureștilor

Citește mai mult... »

Graiul Maramureșului

Maramureșul este un ținut al bisericilor de lemn, al peisajelor de poveste și al tradițiilor străvechi păstrate până în zilele noastre. Mai puțin cunoscută este însă bogăția lingvistică a acestei zone, reprezentată printr-un număr mare de regionalisme. Un turist neavizat care ajunge în Maramureșul istoric poate să fie surprins de “graiul Maramureșului”, un grai "puțin diferit" de cel auzit zi de zi în restul țării: 

a agiuna	-	a nu mânca și a nu bea nimic
a aldui	-	a binecuvânta
ariște	-	închisoare
badoc	-	tinichea
bagău	-	restul de tutun ce rămâne în lulea, pe care fumătorii îl înfundau în gură pentru a înlocui tutunul
a bănui	-	a duce dor, a se necăji
bărbânță	-	putină pentru lapte sau brânzeturi
bărdaș	-	tâmplar
a băsădui	-	a vorbi
bândură	-	cârpă
a birăi	-	a mormăi
bâț	-	chibrit
bolund	-	nebun, prost
a bontozoi	-	a împrăștia, a deranja
a bozălui	-	când fug vitele de căldura (bozăluiesc)

 

Grup de fete și de neveste din Ieud
în ziua de Crăciun (1922)

bruțac	-	sac de merinde
a bucăli	-	a mesteca
budercă	-	femeie grasă
budușlancă	-	femeie fugită de la bărbat
buiac	-	îngâmfat
cantă	-	cană mare, canceu
cărărău	-	derbedeu, pierde-vară
cârstnic	-	cantor
cătuș	-	lanț
cătilin	-	încetișor
a se cânta	-	a se plânge
clisă	-	slănină
clofușniță	-	femeie dezordonată, stricată
cocon (cocoană)	-	băiat (fată)
a cocăli	-	a găti
a coldui	-	a cerși
coleașă	-	mămăligă
copchil	-	copil din flori
a cota de cineva	-	a îngriji pe cineva
un cui de horincă	-	un păhărel de țuică
custură	-	briceag
dohănâș	-	fumător
a dorovăi	-	a face curățenie în casă în ajun de sărbători
drușcă	-	domnișoară de onoare la o nuntă
a durăi	-	a rostogoli
fățoaie	-	față de masă

 

Jocul "Vâltoarea", în zi de Paști,
 în Săpânța (1923)

a fișcăi	-	a șuiera
firfăit	-	urât
a froi	-	a sforăi
găzdac	-	om bogat
gheizăș, vonătău	-	tren
a gogoli	-	a mângâia
femeie groasă	-	femeie însărcinată
groscior	-	smântână
hireș	-	frumos
halușcă	-	sarma
haznă	-	folos
hiriz (firez)	-	fierăstrău
a hondrăni	-	a face zgomot
horholină	-	fată tomnatică
hunsfut	-	blăstămat
înformăcat	-	vrăjit
întânțălat	-	care se poartă măreț
lipideu	-	cearceaf de cânepă
maiștăr	-	meșter
măcău	-	toiag, botă
a mălătui	-	a petrece, a chefui
mănânțoc	-	mărunt
mărădic	-	moștenitor, descendent
mărăndău	-	copil din flori
mărturie	-	zi de târg
mătrice	-	reumatism
meșterșug	-	vrăjitorie
mintenași	-	imediat
mâtâțea	-	mititică
moașă	-	bunică
oblu	-	drept
a să pădăi	-	a se grăbi (păzi)

Sfintirea pascăi în dimineața
primei zile de Paști, la Giulești (1924)

petrecanie	-	înmormântare
pețâlă	-	monedă, ban mărunt
piparcă	-	ardei roșu
pomninoc	-	darul pe care îl duc nuntașii pentru mire sau mireasă
pomnițe	-	fragi
a poronci	-	a trimite vorbă
prăbălau	-	care încearcă, șmecher
pușleac, custură	-	cuțit
rapandulă	-	femeie stricată
rât	-	livadă
ruguț, rugușăl	-	trandafir
a sodomni	-	a arde (sodomnite-ar Dumnedzău)
somță	-	solniță
stolnic	-	pâine mare și frumoasă care se duce la biserică și se mănâncă în ziua de anul nou
strâgă	-	slănănoagă
struț	-	podoabă de flori care se pune la pălăria bărbatului
scoforniță	-	femeie neglijentă
a sârgăni	-	a telegrafia
sperlă	-	cenușă
șpâhe	-	plete, păr lung
ștrimfli	-	ciorapi
tăbulație	-	recensământ
țăligrad	-	stâlp de telegraf
țăpălău	-	lingură mare de lemn
a țăli	-	a nimeri
vâj	-	moș
zdrânboiet	-	bosumflat, posomorât

Sursa: Tache Papahagi – “Graiul și folklorul Maramureșului” – Editura “Cultura națională” - 1925

Citește mai mult... »