Iubirile Reginei Maria a României (2)



Nunta prinţesei Maria de Edinburgh cu Principele moştenitor Ferdinand al României a avut loc în 10 ianuarie 1893 la castelul medieval al familiei de Hohenzollern de la Sigmaringen. Au fost oficiate trei ceremonii, una civilă si două religioase (catolică si protestantă). Hannah Pakula consemnează în cartea sa  "Ultima romantica – Viaţa Reginei Maria a României": “În dimineaţa de 10 ianuarie 1893, Missy s-a trezit în dangătul clopotelor de cununie. Era o zi rece de iarnă. Ceremonia a fost celebrată de trei ori - civilă, catolică şi protestantă. Ceremonia catolică a fost cea mai impresionantă, fiindcă Ferdinand era devotat credinţei sale. Slujba a fost interminabil de lungă, dar mireasa a găsit o oarecare alinare în culturile latineşti monotone: "M-au învăluit într-un soi de transă protectoare, care mi-a potolit teama şi a lăsat speranţa să se strecoare în inima mea care bătea înspăimântător de tare." Ceremonia anglicană s-a desfăşurat într-un mic antreu al Sălii Strămoşilor din castelul Sigmaringen, oficiată de un preot din marina britanică. Missy a traversat ceremoniile şi banchetul de nuntă „ca şi cum ar fi fost un vis, un vis îndepărtat, în care jucam un rol de vis".

Principele Ferdinand după căsătoria 
cu Maria de Edinburgh - 1893

Din păcate vraja s-a destrămat foarte repede. Luna de miere a fost petrecută la castelul de vânătoare de la Krauchenwies – în apropiere de Sigmaringen - și a fost un eşec. Regina Maria nota„Era iarnă, noi eram timizi şi încă străini unul faţă de celălalt şi nu era absolut nimic de făcut. Nando (Ferdinand) nu era un bărbat spiritual şi nici unul plin de imaginaţie, aşa încât nu prea ştia ce să facă s-o întreţină pe tânăra şi atât de copilăroasa lui soţie." De asemenea, mărturisea Regina Maria: „M-am căsătorit atât de tânără... nimic nu se trezise în mine... căsătoria a fost pentru mine un şoc neplăcut şi numai cu foarte mare greutate am izbutit să-mi obişnuiesc mintea... s-o accepte".

Principesa Maria a României

Lucrurile nu au stat mai bine nici după venirea în România. Viaţa la curtea Regelui Carol I era foarte austeră. Tânăra prinţesă de 17 ani trebuia să îşi îndeplinească multele indatoriri impuse de severul ei socru. Într-o scrisoare adresată mamei sale, Missy  se destăinuia: „Sunt o atracţie atât de mare pentru toată lumea, încât toţi vor să mă vadă. La ultimul bal m-am simţit ca un soi de animal expus la vedere, dar dacă, privindu-mă, au o satisfacţie oarecare, lucrul acesta nu mă deranjează câtuşi de putin."  Și, din păcate, relaţia cu Prinţul Ferdinand (care încă suspina după vechea lui dragoste – Elena Văcărescu) era din ce în ce mai rece. În aceste luni de neadaptare la noul statut, într-o ţară cu obiceiuri total noi pentru ea, Printesa Maria – care vă  reamintesc avea doar 17 ani – se pregătea să nască primul ei copil. Durerile naşterii au început sâmbătă, la vremea cinei, iar a doua zi, duminică 15 octombrie 1893, la ora 1, Missy a adus pe lume, în marele dormitor oficial din Castelul Peleş, un băiat. Nou-născutul a primit numele de Carol, după numele unchiului tatălui său.” (Hannah Pakula - "Ultima romantica – Viaţa Reginei Maria a României").

Principesa Maria a României 
și marea ei pasiune -  călăria
Peste doar trei luni, Prinţesa Maria a rămas din nou însărcinată. Și sarcinile nu au fost uşoare pentru viitoarea Regină: Nu ştiu dacă toate femeile suferă la fel de mult ca mine când trec prin aşa ceva. Poate nu se cuvine să mă simt astfel, dar nu-mi pot reprima acest sentiment."  Ca şi la prima naştere, doctorul român care a asistat-o a refuzat să îi administreze un anestezic (conform moralei ortodoxe a vremii, "femeile trebuie să plătească prin suferinţă păcatul Evei") i-ar experienţa a traumatizat-o pe prinţesă. A născut la 12 octombrie 1894 o fetiţă căreia i s-a pus numele Elisabeta, după numele Reginei, pe cea care avea să fie mai târziu Regina  Greciei.

Marele Duce Boris Vladimirovici
În toată această perioadă relaţia dintre Maria şi Ferdinand s-a răcit constant. Ca urmare, în anii care au urmat, au început să apară şi primele zvonuri despre iubirile din afara căsătoriei ale prinţesei. În anul 1896 Maria şi Ferdinand au fost invitaţi la Moscova pentru a participa la încoronarea verilor ei Nicolae al II-lea şi Alexandra. Aici tânăra principesă Maria a avut un succes răsunator. Şi din acest moment destinul prinţesei a început să se schimbe. „A cucerit pe dată o întreagă trupă de admiratori înfocaţi, „cei mai mulţi dintre ei... ofiţeri sclipitori, eleganţi, sentimentali, îndrăzneţi, plini de ardoare ruseasca împletită cu acea melancolie aproape insuportabilă atît de caracteristică slavilor, o melancolie ce-ţi frânge coardele inimii şi-ți tulbură liniştea". Cel mai înfocat a fost vărul ei, Marele Duce Boris, cu zâmbetul său larg şi vocea puternică. Missy nu a fost intimidată de reputaţia lui de Cassanova. „Ruşii se aprind uşor, spunea ea, iar vorbele slavilor sunt dulci."  Gurile rele spuneau că în acea vizită Missy s-a îndrăgostit de Marele Duce Boris Vladimirovici.

Printesa Maria cu Principele Carol,
Principesele Elisabeta si Maria
Zvonurile despre o presupusă iubire dintre cei doi au fost alimentate și de o lungă vizită la Sinaia a Marelui Duce. Boris era plin de energie. Boris, spune ea, „nu este leneş ca Nando, care stă şi cască". Şederea îndelungată a vărului ei şi evidenta lui adoraţie faţă de Maria au stârnit însă comentarii în cercurile re­gale şi i-au atras reproşuri din partea mamei. Ce-i trecea prin minte lui Missy? Îl prefera oare pe Boris soţului ei? “ – conform aceleiaşi Hannah Pakula. Cârcotașii spuneau că Boris ar fi fost tatăl celui de-al treilea copil al Principesei, o fetiţă, Maria, căreia i se spunea Mignon care s-a născut în 6 ianuarie 1900. Deşi cu strângere de inimă, Ferdinand a fost nevoit să accepte copilul ca fiind al său. Au început să circule si primele bârfe care prebesteau un eventual divorţ al cuplului princiar. 



2 comentarii :

  1. Erau vremi frumoase, romantismul era pentru fiecare un mod de viață, nu de visare. Poate și prințesele aveau dreptul la iubire.

    RăspundețiȘtergere