Despre diferitele
credințe referitoare la începutul obiceiului înroșirii ouălor v-am
povestit într-un articol anterior. Acum o să vă povestesc despre câteva obiceiuri
legate de Oul de Paști – un simbol al creștinismului prezent în
cultura multor popoare europene. Despre vechi obiceiuri întâlnite în câteva
dintre țările Europei am găsit informații în lucrarea “Ouăle de Paști – studiu
de folklor” de Artur Gorovei, volum apărut sub egida Academiei Române
în anul 1937:
Poporul
german a păstrat, mai mult decât toate celelalte popoare occidentale, tradiția
ouălor de Paști. Copiii germani știau că acestea sunt aduse de iepurași și
ascunse. Copii primeau de asemenea în dar ouă roșii de la nașii lor. În
ouăle de Paști, golite de conținut tinerii germani trimiteau iubitelor
declarații de dragoste scrise pe fâșii înguste de hârtie înfășurate pe
bețișoare subțiri. Se practica de asemenea obiceiul de a se îngropa cojile
ouălor roșii sub ușa grajdului, peste care călcau găinile, pentru a le aduce
fertilitate. Pe ouă se desenau flori iar în jurul acestora se scriau proverbe
sau poezioare cu tâlc. Existau și o serie întreagă de superstiții legate de
ouăle de Paști: mamele atingeau gura copiilor cu ouă de Paști ca să poată vorbi
frumos; se credea că ouăle roșii te apără de trăsnet sau că - dacă sunt
aruncate în foc - te apără de incendii. De asemenea, cu ajutorul ouălor roșii
puteai descoperii vrăjitoriile.
SUEDIA
În
Suedia centrală se făcea de Paşti o pâine având forma unei păsări cu ciocul
făcut din migdale şi cu ochii din stafide, pâine în care se puneau fructe
zaharisite şi chiar un ou, care se numea ‹‹hulub de Paşti››. Această
coptură se mânca înaintea mesei de Înviere. În lunea de după Paşti se mânca
omleta şi scrob cu slănină. Băutura tradițională era grogul făcut din gălbenuş
de ou cu zahăr şi cu rom.
OLANDA
Obiceiul
vopsirii ouălor s-a restrâns azi şi în Olanda. În vremurile trecute însă era
obiceiul de a se da ouă vopsite preoţilor, ca dijmă, iar fetele dăruiau ouă
roşii baieţilor. Prin unele locuri se vopseau ouă verzi care se ascundeau în
iarbă ca să le caute copii.
FINLANDA
În
Carelia orientală era obiceiul de a se duce în cimitir ouă în ziua de Paşte sau
de a se împărţi păstorilor ouă colorate în rosu. Într-o altă regiune a
Finlandei, Lapinjarvi, se agăţau ouă roşii în mesteceni. O mâncare tradițională
pentru această sărbătoare era Mämmi – o plăcintă preparată din făină
de secară şi coaptă într-un vas făcut din coajă de mesteacăn.
LITUANIA
Ouăle
de Paşti lituaniene se numeau Marguĉiai şi se ormamentau în două
moduri: fie se gravau cu ajutorul unui cuţit sau a unui corp ascuţit (ouă
numite skustiniai) sau, ca şi la noi, se colorau după ce erau acoperite cu
ceară părţile care nu se vopsesc.
ITALIA
Un obicei frumos de Paşti din Monferrato: ”cu câteva zile înainte de Paşti, tinerii se alcătuiesc în grupe de 5 sau 6, dintre care unul stie să cânte din fisarmonică şi altul din flaut şi, după înserat, pleacă spre fermele unde au cunoscuţi si mai cu seama unde fermierul are vreo fată de măritat şi încep să cânte.” Stăpâna casei îi cercetează şi, dacă îi plac cântăreţii, îi invită în casă şi le dăruieşte o sticlă cu vin şi un paner cu ouă. În oraşele Italiei ouăle roşii erau înlocuite de cele mai multe ori cu ouă de ciocolată frumos împodobite.
ANGLIA
În
Anglia obiceiul vopsirii ouălor s-a pierdut undeva prin veacul al XVII-lea. Se
vând doar ouă de ciocolată în majoritatea zonelor.
BELGIA
În
Belgia era răspândită credinţa conform căreia, în Joia Mare, clopotele
bisericilor pleacă la Roma în clipa în care se cântă în biserici ‹‹Gloria
in excelsis››. A doua zi clopotele se întorc de la Roma şi aduc cu ele ouă
de toate felurile pe care le lasă în grădini spre bucuria copiilor. Ouăle
de Paşti se colorau de obicei cu drojdie de bere (cele brune) sau cu coji
de ceapă (cele roşii). Ouăle de Paşti se puneau prin grădini, printre plante
sau flori, în special printre ghiocei, numiti fleurs d’avri.
ELVEŢIA
În
Elveţia se credea ca ouăle de Paşti sunt aduse de iepuraşi iar copii pregăteau
din flori de primăvară cuiburi în care aceştia să aşeze ouăle. Ouăle de Paşti
erau ascunse prin livezi şi erau căutate cu râvnă de copii – joc numit ‹‹vânatul
ouălor de Paşti››.
FRANŢA
La
Grenoble se practica în vremuri vechi, în ziua de Paşti, următorul obicei: “se cobora de pe soclul ei statuia Sfântului
Jacques din biserica Saint-Andre şi se așeza pe altarul unei capele situate în
fundul bisericii, iar pe urmă se făcea o procesiune pe străzile oraşului. La
întoarcere statuia o culcau pe ştergare umplute cu bucăţele de pâine pe care le
duceau apoi la fântâna Saint-Jean, cântând un anumit cântec. La fântână se
împărţeau bucăţele de pâine şi se mâncau, bând unul sau mai multe pahare de apă
în onoarea Sfântului Jaques, pentru a obţine o recoltă bună şi abundentă. Se
întorceau apoi la biserica Saint-Jean, unde se făceau ofrande de ouă roşii”.
GRECIA
O
urare grecească spunea: ‹‹saranda arnia stin pashalia, saranda kokina avga›› (patruzeci
de miei şi patruzeci de ouă de Paşti). De Înviere grecii duceau ouă la biserică
iar a doua zi trimiteau naşilor atâtea ouă câţi membrii erau în casă. Dintre
ouăle vopsite în Joia Mare – unul se păstra la icoană iar în caz de grindină
sau de ploaie mare se arunca oul în grădină cu credinţa că ploaia sau grindina
vor înceta.
Frumos! Paste fericit! Hristos a inviat!
RăspundețiȘtergereMultumesc.Adevarat a inviat!
RăspundețiȘtergereO tradiție neaoșa, Paștele blajinilor. Ouăle care se ciocnesc la biserică, în duminica peștelui, și se mănâncă, luni, a doua zi de Paști, cojile se strâng cu grijă, se pun într-o batistă nouă, și se pun tot cu grijă, pe fața unei ape curgătoare. Ele vor ajunge în țara Blajinilor, dintr-o coajă de ou, vor mânca 24 de blajini..
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru toate aceste obiceiuri pe care ni le prezinți în articolele tale. O zi de miercuri binecuvântată!
O zi de... joi binecuvântată își urez și ție! Să nu uităm însă nici de cei... blajini!
ȘtergereFrumoasa prezentare! Frumoase tradiții peste tot! Sărbători cu bine!
ȘtergereSărbători binecuvântate, Maria. Te mai aștept pe blog!
ȘtergereMi-a placut articolul, Paste Fericit ;)
RăspundețiȘtergereMulțumesc. Te mai aștept pe blog, Adriana!
Ștergere