Piticul din Târgul Moșilor

Destinul „piticului din Târgul Moșilor”  PARAGRAFE: Ion Dobrogeanu - piticul de la Moși O zi din viața "Piticului de la Moși"Atracțiile din Târgul Moșilor Nu a fost vreun copil al Bucureștiului de altădată care să nu fi fost măcar o dată dus de mână prin Bâlciul Moșilor. Târgul se ținea în săptămâna de dinaintea Rusaliilor fiind inițial prilejuit de sărbătoarea pomenirii morților. A devenit în timp una din marile ocazii a lumii pestrițe bucureștene de a se distra, de a socializa și de a târgui.    În Târgul de la Moși se adunau mai ales mahalagii și târgoveți - dar și burghezi - pentru a colinda vestitele „țuicării cu adevărata zeamă de prune adusă de la munte”- numită și „zăpăceală”. Aici copiii mâncau floricele și „își sglâmboiau ochi în toate părțile și nu se mai săturau privind la „Vasilache” sau la diferiți comedianți care se arătau la circuri cu „renume mondiale” și în special la panorama lui Braun "care avea toate minunățiile pământului”. Dar câte nu se găseau la Târgul Moșilor: "acadele, bigibigele,...

Citește mai mult... »

Pasiențe de altădată

Pasiențe - variante și reguli VARIANTE: CADRILUL CEASUL SUBSTITUIREA OROLOGIUL CASTELANA  Avem cu toții în minte imaginea domnișoarelor din alte vremuri care, grăbite și îmbujorate, făceau pasiențe. De reușita acestora își legau împlinirea unor dorințe (“Mă iubește?... Nu mă iubește?...”). Sau imaginea severelor doamne în vârstă care, așezate la măsuța din fața șemineului, savurau un ceai și "își făceau pasiențe", în timp ce supravegheau cu o privire dominatoare...

Citește mai mult... »

Frumuseţe la Poşta redacţiei

Poșta redacției: Sfaturi pentru îngrijirea frumuseții   “Poșta redacției” era una dintre rubricile de succes ale publicațiile românești de altădată. În acel colț de revistă nefericitele cititoare își expuneau ofurile și tot acolo redactorii atoateștiutori le dădeau sfaturile pe care le credeau oportune pentru rezolvarea “dramelor” lor mai mari sau mai mici.  Laura - redactor al "Realității Ilustrate" în anul 1931 O astfel de rubrică se chema “Sfaturi pentru îngrijirea frumuseții” și era publicată în revista “Realitatea Ilustrată” prin anul 1931. Am selectat din această rubrică câteva dintre răspunsurile – sfaturi serioase de altfel dar spuse cu mult umor – date de Laura cititoarelor (uneori și cititorilor) sale cu pseudonime drăguțe. Pentru a reda un pic din culoarea epocii am înserat în articol și câteva reclame pentru produse destinate doamnelor culese de prin paginile reviste...

Citește mai mult... »

Medici celebri și medici clandestini de altădată

Medicina și "medici" de altădată PARAGRAFE: Anca Armeanca – o meșteră în tratarea gălbinarei Hapurile doctorului Drasch Celebrele consultații ale doctorului Drasch Mățăreasa Doctorul Hirsch Moș Rățoiu, dascălul Drăgoiu și Doctorul ceapă Pe la începutul secolului al XIX–lea în Țările Române se puteau întâlni tot mai mulți practicanți ai “doftoricescului meșteșug”. Cei mai mulți dintre aceștia veneau din Grecia (urmând domnii fanarioți), dar mai erau și medici italieni, polonezi, bulgari, evrei, austrieci sau ruși (aceștia din urmă rămași în urma plecării armatele de ocupație). Între aceștia erau mulți “doctori cu cultură occidentală și cu tragere de inimă pentru acest meșteșug. (...). Dar oricâți doctori erau, tot nu erau destui ca sa poată împlini toate cerințele și pentru că meșteșugul doctoricesc renta și renta bine celor care-l practicau conștiincios a tentat, cum tentează și astăzi pe mulți, să practice un meșteșug în care, pentru a reuși, nu-i nevoie totdeauna de diplome și multă învățătură.” Deși vrăjitorii, fermecătorii sau doftoroaiele nu dispăruseră din peisajul...

Citește mai mult... »

Cosmetică: sfaturile străbunicii

Trucuri cosmetice de altădată  PENTRU: ALBIREA MÂINILOR PETELE DE PE OBRAZ EVITAREA ÎNGĂLBENIRII PĂRULUI TOALETA MÂINILOR COAFARE FĂRĂ FIER FRĂGEZIREA TENULUI EVITAREA ÎNROȘIRII NASULUI  Bulevardele Bucureștiului - locuri de promenadă pentru domnițele și tinerii domni de la începutul secolului al XX-lea – erau locurile de etalare pentru toaletelor la modă. Un amestec de rafinament occidental și de gusturi balcanice cu un farmec aparte. Bucureștiul începea deja să devină "Micul Paris".    Revistele dedicate femeilor dădeau tonul modei. "Moda Nouă Ilustrată" a fost una dintre primele reviste românești care se adresau exclusiv femeilor. Găsim în paginile sale tot ce putea să le intereseze pe cucoanele și pe domnițele de ieri: articole despre trendul modei, tipare de rochii pentru doamne, domnișoare și copii, sfaturi de toate felurile (cosmetice, casnice, de bună purtare în societate, morale), rețete de mâncăruri românești sau străine, reclame la produse pentru femei, literatură. Puțin periate de patina vremii, publicațiile de atunci și-ar găsi...

Citește mai mult... »

Mătrăguna și dragostea

Mătrăguna - vechi credințe populare PARAGRAFE: Mătrăguna - un ritual de aducere a dragostei Mătrăguna - ritual magic de aducere a ursitului În practicile magice românești de ieri, mătrăguna a ocupat întotdeauna un loc deosebit de important. Se credea despre ea că este o plantă cu virtuți magice – fiind aducătoare de noroc în dragoste și de prosperitate. În popor exista credința că mătrăguna strălucește noaptea ca și o perlă și - poate tocmai de aceea - mătrăguna era considerată un simbol al feminității și al fertilității.   Mătrăguna Mătrăguna (cunoscută și sub numele de Beladonă, Cireașa lupului, Doamna-codrului, Doamna-mare sau Iarba-codrului) crește prin locuri umbroase și înflorește în perioada iunie-iulie. Planta întreagă - dar mai cu seamă fructele ei - sunt deosebit de otrăvitoare, mătrăguna fiind probabil cea mai toxică dintre ierburile care cresc pe la noi, fapt ce a consacrat-o ca fiind o adevărată “iarbă a vieții și a morții...

Citește mai mult... »

Românca Jany Holt - o vedetă a cinematografului și teatrului francez

Destinul actriței Jany Holt (Ecaterina Ruxandra Vlădescu)  PARAGRAFE: Jany Holt - primii ani Jany Holt - o carieră de excepție Jany Holt: interviu acordat revistei Cinema “Puțini spectatori știu că Jany Holt e româncă. Nu e nici prima, nici ultima româncă la Paris. După toate indiciile Jany Holt are talent. Mai mult chiar decât Elvira Popescu, Alice Cocea șl celelalte compatrioate cu numele scris în caractere groase pe afișele publicitare."Jany Holt - pe marile ecraneAcestea sunt primele rânduri ale unei cronici publicate de ziarul “Cuvântul”, la rubrica “Cinematograf”, în numărul din 27 februarie 1938. Redactorul interbelic nu se înșela: consoana H adăugată la numele bătrânului Olt nu ascundea legătura româncei Jany Holt (pe numele adevărat Ecaterina Ruxandra Vlădescu Olt) cu țara în care s-a născut....

Citește mai mult... »