Frumuseţile uitate ale Banatului

1936: “A cunoaşte frumuseţile cu care a fost dăruită ţara ta, munţii, codrii, apele, peisagiile, precum şi monumentele istorice de care e legată toată vieaţa trecută a neamului, monumentele presărate pe tot întinsul moşiei de evlavia, de biruinţele şi de toate trecutele izbânzi voievodale, este nu numai o nevoie imperioasă de îmbăiere în frumos dar este şi o necesitate cultural-naţională de prim ordin. A face pe străini să ne cunoască ţara, cu toate splendorile ei, cu admirabilul ei popor, atât de bogat dăruit de Dumnezeu cu ceea ce se numeşte spirit artistic, este, de asemenea, o mare datorie, căreia trebuie să-i răspundă atat Statul, cât şi particularii.” (Ion Păsărică -  "Frumuseţile naturale  ale Banatului"  - volum apărut sub egida proaspătului înfiinţat în anul 1936: Oficiul Naţional de Turism).

Ca și în zilele noastre, multe vorbe frumoase în anul 1936. Planuri de viitor, bugete alocate, bani cheltuiţi pe programe de promovare, cărți, broşuri, proiecte etc. Vă las pe voi să răspundeti la o eventuală întrebare despre eficienţa acestora. O să răspund şi eu la întrebare, în felul meu, printr-o descriere a câtorva  staţiuni “climatic-balneare”, prezentate de ing. Ion Păsărică în anul 1936 în volumul: “Frumuseţile naturale  ale Banatului  cu localităţile climatic-balneare şi cataractele Dunării”. Și o să constat că staţiunile despre care se vorbea atunci sunt aproape dispărute azi, deși s-au implementat de-a lungul timpului atâtea planuri şi atâtea strategii măreţe de dezvoltare a turismului românesc (inclusiv în preamărita de unii "Epocă de aur").


STEIERDORF ("AURORA BANATULUI")


Pentru o primă "vacanță interbelică" vă învit într-o stațiune cu nume șvăbesc: Steierdorf. Ion Păsărică o descrie ca fiind o staţiune fermecătoare aflată la 5 km de Anina, la o altitudine de 780 de metri, cu un aer fără praf şi foarte bogat in ozon. Era o staţiune recomandată bolnavilor de plămâni și de asemenea ”intelectualilor care sunt cu organismele obosite şi cu nervii epuizaţi”. Pitorescul aşezării era completat de pădurile seculare de fagi şi de brazi care o împrejmuiau. Dintre amenajările turistice, autorul aminteşte un sanatoriu special pentru tuberculoşi - pe numele său "Sommerfrische" ("Adiere de vară"), trei vile mari cu 64 de paturi în total, numeroase vile mai mici care se închiriau turiștilor (precursoare ale pensiunilor agroturistice de azi!?), “un mare restaurant” şi “un parc admirabil întreţinut”.

Statiuni din Banat
Vedere din Steierdorf
În împrejurimile Steierdorfului se puteau vizita Fântâna lui Avram, Gura Golumbului, Izvorul Coronini, peşterile Ponor și Plopa, lacul şi peştera Bohui. Se pare că, printre oaspeţii frumoasei staţiuni s-au numărat celebrul tenor Enrico Caruso și - poate șa fel de celebra - Josephine Baker. Autorul încheie capitolul dedicat Steierdorfului cu un entuziasm excesiv, specific românesc: “Se spune chiar, de către turişti renumiţi, că Aurora Banatului se aseamănă cu cele mai frumoase poziţii din lume, cum ar fi la Heliopolis, oraşul-grădină din deşertul Egiptului, situat la vreo 180 km departe de Luxor şi la Boche di Cattaro de pe coasta Dalmaţiei.

Statiuni din Banat
Vila Sommerfrisch (Adiere de vară)

MARILLA

Marilla: o altă fostă staţiune bănățeană, situată în apropierea Aninei, la o altitudine de 700 de metri, într-o pădure de brazi înalţi şi plăcut mirositori. În staţiune erau amenajate mai multe hoteluri, un sanatoriu pentru tuberculosi, un restaurant “curat ce serveşte mese plăcute şi bere rece la sticle” precum şi un parc. În staţiune mai erau vile “drăguţe şi luxos mobilate ce-ţi apar ca nişte castele fermecate de basme”. Din păcate dezvoltarea staţiunii s-a frânt pe la sfârşitul primului război mondial, perioadă în care interiorul clădirilor a fost complet devastat. Totuşi, în vara anului 1935 autorul găseşte în Marilla “o vilă complet renovată, ocupată de 20 de vilegiaturişti”.



Statiuni din Banat
Marilla - restaurantul cu bere rece la sticle

DOGNECEA

Dognecea era o pitorească staţiune climaterică, situată în apropiere de Reşiţa „într-o regiune cu privelişti admirabile”. În localitate era amenajat "un mare lac cu peşti în care se puteau face și băi". Ştrandul era însă destinat doar înotătorilor buni, „ceilalţi fiind în primejdie de înnec”. 

Statiuni din Banat
Lacul din Dognecea

VĂLIUG (FRANȚDORF)

O localitate-stațiune, situată la 20 de km. de Reşiţa, aflată la o altitudine de 645 de metri, străbătută de râul Bârzava, cu un climat subalpin, cu un aer ozonat datorat pădurilor de brazi care o înconjurau. Pitorescul staţiunii era dat mai ales de căsuţele curate „care par că  îţi surâd cu bucurie” şi de „versanţii dealurilor sinuoase dimprejur”.

Statiuni din Banat
Păstrăvăria Claus din  apropiere de Văliug


BREBUL-NOU (WEIDENTAL)


O staţiune situată la poalele muntelui Semenic - considerată una dintre cele mai vechi staţiuni climaterice din Banat. Era locuită în perioada interbelică de 1200 de germani, „care toţi vorbeau româneşte”. Staţiunea era recomandată pentru „suferinzii de nervi, Basedov, catarul pulmonar şi al căilor respiratorii, anemie, etc.(…).Bolnavii de tuberculoză nu se primesc aici.”

Mai sunt pomenite în volum şi alte câteva staţiuni mai mici (Calacea, Wolfsberg, Bocşa-montană) dar si unele mai mari (Herculane, Buziaş, Lipova) pe care le ştim şi noi, staţiuni care însă toate sunt azi la un pas de a fi uitate şi ele. Sau poate că programele turistice implementate în România următoarelor câteva secole le vor reda strălucirea uitată.
  
Sursa informatiilor şi a fotografiilor: “Frumuseţile naturale ale Banatului cu localităţile climatic-balneare şi cataractele Dunarii” - Ion Păsărică – 1936 (Biblioteca Digitală a Municipiului Bucureşti)


6 comentarii :

  1. Mulțumesc pentru aceasta frumoasa lecție de istorie !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Meritul e al lui Ion Păsărică - autorul volumului “Frumuseţile naturale ale Banatului cu localităţile climatic-balneare şi cataractele Dunarii”. Te mai aștept pe blog!

      Ștergere
  2. Steierdorf inseamnă satul știrienilor de loc svabi, Stiria este land austriac. Franțdorf a fost întotdeauna Franzdorf al pemilor mutați de Maria Terezia din Bőhmervald = pădurea Boemiei, azi Cehia, zona Krkonose. în apropiere de Linz din Austria. Pemi= Bőhmi= boemieni.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Precizări interesante. O să le trasnmit... reporterului interbelic! :) Vă mai aștept pe blog, kecsepista și cora!

      Ștergere