Un interviu cu marele actor George Vraca
PARAGRAFE:
George Vraca - agronomul și jucătorul de rugbi
George Vraca - debutul pe scenă
George Vraca - un interviu acordat în anul 1931
Teatrologul Ioan Massoff îl prezenta astfel în anul 1937 cititorilor
revistei “Realitatea Ilustrată” pe marele actor George Vraca: “La Bursa
valorilor teatrale, unde schimbările sunt foarte bruște, George Vraca
este astăzi unul dintre cei mai cotați actori. Își menține faima de ani de zile
și nu numai că n'a început să se obosească și, mai ales, să obosească, dar
aproape în fiecare stagiune face, ceea ce în limbaj “technic” se numește “un
bronz”, adică o creație. (…) Ei bine, Vraca, astăzi unul dintre cei mai munciți
actori ai noștri, unul dintre cei mai “storși”, face o excepție: continuă să-și
mențină cota, ba cu vădite tendințe de urcare, căci, cu fiecare rol - actor de
surprize- arată o altă fațetă a talentului său. Până acum vreo câțiva ani nu
putea fi conceput decât în frac, june și frumos, așa cum scrie la cartea
perfectului amorez de teatru. Se pare că venirea la...
Povești, locuri, întâmplări pline de farmec din România de ieri
Caută pe blog:
Postări populare
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi " credem în semne ” care ne influențează viața ...
-
Practica magică a stinsului cărbunilor PARAGRAFE: Cum se sting cărbunii Cărbunii și farmecele de dragoste Cântece și descântece de...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
-
Usturoiul: superstiții, credințe, obiceiuri, descântece Paragrafe: Superstiții: Usturoiul alungă spiritele necurate Credințe: Ustur...
-
Cocoșii și găinile în tradițiile românilor Paragrafe: Cocoșii - ceasornicele de altădată Cocoșii năzdrăvani Cocoșii - dușmani ai spir...
-
Nora Piacentini - "Domnișoara Cucu" din "Steaua fără nume" PARAGRAFE: Nora Piacentini - debutul Nora Piacenti...
-
Ziua păcălelilor de-a lungul timpului Deși am putea fi tentați să credem că este de dată recentă, obiceiul de a face farse în ziua ...
-
Povestea aromâncelor cu o cruce tatuată pe frunte PARAGRAFE: Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene Românii veniți pe...
-
Povestea ultimului călău al Moldovei PARAGRAFE: Se caută un călău Gavril Buzatu - prima execuție Execuția fraților Cuciuc Fantom...
Pagini:
Contact:
Postări populare
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
-
Povestea aromâncelor cu o cruce tatuată pe frunte PARAGRAFE: Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene Românii veniți pe...
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea vraca. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea vraca. Sortați după dată Afișați toate postările
Micile superstiţii ale marilor actori

Fie că recunoaștem
sau că nu o facem, superstițiile ne însoțesc fidel în viață și ne influențează
- de foarte multe ori - deciziile sau comportamentul. Asta poate pentru că avem
nevoie și de puțin noroc în viață, oricât de raționali ne-am dori să fim.
Lumea
teatrului nu a fost nici ea niciodată ocolită de superstiții. Actorii, mai mari
sau mai mici, au ținut întotdeauna seama de micile semne prevestitoare ale
succesului sau ale… dezastrului (din păcate superstițiile prevestitoare de
rău sunt mai numeroase decât cele care prezic succesul). Superstițiile i-au
însoțit în carieră și pe marii noștri actori V. Maximilian, George Vraca,
G. Timică și Grigore Vasiliu-Birlic.
Un reporter interbelic i-a descusut și datorită lui putem să zâmbim azi citind
despre nevinovatele lor tabieturi aducătoare
de succes:&nb...
Vedetele de altădată despre primul lor mărțișor
Primul mărțișor al unor mari actori
PARAGRAFE:
CONSTANTIN TĂNASE
ELVIRA GODEANU
GEORGE VRACA
MYA APOSTOLESCU
SILLY VASILIU
GEORGE CALBOREANU
IONEL ȚĂRANU
TANTZI COCEA
MĂRȚIȘORUL! Ce altceva decât
acest minunat simbol al primăverii putea să fie un pretext mai nimerit pentru a
lua interviuri unor mari vedete ale scenei interbelice. De ce mărțișorul?
Pentru că nu există om în sufletul căruia să nu fie încrustată vreo amintire
frumoasă legată de acest talisman aducător de noroc dăruit la început de
primăvară. Urmează așadar un articol alcătuit din mini-interviuri luate în anul 1937 și care
cuprind amintiri romantice sau amuzante legate de mărțișor. Intervievații, nimeni alții decât Constantin
Tănase, Elvira Godeanu, George Vraca, George Calboreanu, Silly
Vasiliu, Mya Apostolescu, Tantzi Cocea, Ionel Țăranu. Un adevărat regal nu-i așa?
...
Leny Caler: Povestea Corinei din "Jocul de-a vacanța"
Actori aproape uitați: Leni Caler
PARAGRAFE:
- Leny Caler - primii ani
- Leny Caler - "Corina" din "Jocul de-a vacanța"
- Tudor Arghezi, Radu Beligan și Elly Roman despre Leny Caler
- Leny Caler - o carieră de excepție
- Leny Caler în timpul ocupației germane
- Leny Caler - ultimele roluri
Actriţa Leny
(sau Leni) Caler (n. 1904, București, d. 2 februarie 1992, Berlin) a fost în perioada anilor '30 o
celebră actriță și cântăreață de muzică ușoară și una dintre cele mai
cunoscute figuri ale lumii mondene bucureștene.
Vă amintiți de misterioasa "doamna T" din "Patul lui Procust" de Camil Petrescu? Unii contemporani ai scriitorului au afirmat că personajul
ar fi avut-o ca model, de fapt, pe fermecătoarea Leny Caler, pentru care Camil
Petrescu ar fi făcut o pasiune ascunsă. Camil Petrescu spunea despre Leny Caler
că „are ceea ce se numește stil, diversitatea cea mai mare în unitatea de ton
cea mai strictă. De aici și contagiunea irezistibilă a jocului d-sale”.
Leny Caler - primii ani
Leny Caler a studiat la conservatorul particular de artă dramatică condus de actorul Al. Mihăilescu. După absolvire a fost cooptată de Lucia Sturdza-Bulandra în trupa teatrului „Regina Maria” (1924), unde a jucat roluri episodice în piese precum "Patria" de Victorien Sardou, "Revizorul" de Nikolai Gogol, "Kean" de Alexandre Dumas, "Comediana" de Paul Armont și Jacques Bousquet, "Aripi frânte" de A. de Herz sau "Frumoasa aventură" de Caillavet și Etienne Rey.
Leny Caler a părăsit compania condusă de soții Bulandra pentru un angajament la Teatrul Fantasio creat de Ion Iancovescu. Aici a fost distribuită în "Maimuța care vorbește" de René Fauchois, "Micul Lord" - după romanul scriitoarei F. H. Burnet, "Ofițerul de gardă" de Franz Molnar, "Azais" de R. Verneuil și G. Berr etc.
Crăciunul în lumea teatrului de altădată
“Și'n vremea ce toți se recreiază, se
odihnesc, se distrează, actorii trebuie să fie la postul lor mai mult
decât oricând în zilele Crăciunului. Căci vine periferia, vin școlarii, vin
acei cari în tot timpul anului nu văd decât exteriorul teatrului; vine
“poporul" să se distreze, să râdă sau să plângă, să aplaude și apoi să
povestească o iarnă întreagă familiei reunite în jurul sobei “ce frumos a fost la teatru". Astfel își începea reporterul Ion Golea articolul “Crăciunul
în lumea teatrului” publicat în revista “Realitatea Ilustrată” – numărul din 21 decembrie 1929.
Acesta este de altfel și
motivația pentru care reporterul interbelic a pătruns în lumea marilor noștri actori
din perioada intebelică, în căutarea unor amintiri sau impresii ale celor care
trebuiau să își sacrifice, în slujba spectatorilor, bucuria sărbătoririi
Crăciunului în familie. O să redau răspunsurile câtorva dintre cei
intervievați pentru că, nu-i așa, “interesante
sau spirituale, străbătute de o nuanță de melancolie sau de veselie, marea lor
valoare constă în aceea că înfățișează o
mică părticică...
Elvira Godeanu - privilegiul și osânda de a fi frumoasă
Elvira
Godeanu a fost una dintre cele mai frumoase și mai talentate actrițe de teatru
și de film pe care le-a avut România. Iată cum o caracteriza un contemporan,
F.O. Fosian, în volumul “87 artiști bucureșteni de teatru, operă și revistă”:“Actriță?...
Mai puțin decât oricare alta, prin oroarea ei de publicitate, de podoabe, de
cancanuri… Dar cu atât mai autentică artistă – prin pasiunea de a-și
împlini un cât mai complet destin de femeie, pe scenă ca și în viață. Nu e veți
întâlni hoinărind prin baruri, în partide de vagabondaj nocturn. Nu o veți
surprinde nici în roluri de personagii anormale, cu pupilele înnoptate de cine
știe ce nebulos extaz... Cu aceiași discreție cu care se derobează de la frivolitățile
moderne, Elvira Godeanu refuză bluff-ul și cabotinajul. Are privilegiul și
osânda de a fi frumoasă – într-o vreme când s’a acreditat legenda că nu pot
avea talent într’adevăr decât slutele sau desfiguratele - și are curajul de
a-și afirma necontenit suveranitatea acestei grații feminine, prin creațiuni
artistice în care se destăinuiesc uimitoare facultăți
de transfigurare.” (1)
Elvira...
Maria Mohor – povestea frumoasei "Mona" din "Steaua fără nume"
Maria Mohor a fost una dintre cele mai frumoase și mai
talentate actrițe din perioada interbelică. F. O. Fosian o caractezriza astfel pe Maria Mohor: “E o actriță consacrată, o
actriță a marilor realizări și a marilor succese. Și aceasta independent de
frumusețea ei. Căci Maria Mohor este frumoasă… Prea frumoasă!”.
Dovadă a frumuseții ei ne-au rămas doar câteva mărturii fotografice. Din păcate rolurile jucate de Maria
Mohor n-au rămas decât în amintirea privilegiaților care au văzut-o pe scenă. Prea
puțini rămași printre noi. Aș adăuga constatarea că acesta este pariul pierdut de
teatru în veșnica sa competiție cu cinematograful: pelicula - de cele mai multe ori - rămâne, în timp ce rolurile jucate
pe scenă se pierd în timp.
Teatrul în epoca marilor clasici: cronicile unei stagiuni interbelice
Perioada
interbelică a reprezintat cu siguranță o perioadă de definire a identității
noastre ca neam, de “schimbare la față a României”, îndeosebi prin mijloacele
creației culturale, dar nu numai. Lumea interbelică a teatrului nu a fost nici ea
străină de această extraordinară efervescență culturală. Am încercat de mai
multe ori să aduc în paginile blogului instantanee din lumea teatrului
românesc – încercând să recompun chipuri și destine ale unor actori din acea
perioadă – unii dintre ei aproape
uitați astăzi. Pentru a vă face o imagine mai de ansamblu a vieții
teatrale românești interbelice am "adunat" pentru voi câteva cronici - nu toate elogioase - publicate în
săptămânalul “Realitatea Ilustrată” în prima jumătate a anului 1935 - cronici
semnate “Monsieur de la Palisse”. Numele oamenilor de teatru – dramaturgi,
regizori, actori, scenariști - care se regăsesc în aceste cronici
teatrale spun aproape tot ce este de spus despre această epocă a teatrului
românesc. Mai bine decât aș putea să o spun eu:
...
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)
Urmărește pe Facebook:
Urmărește pe Twitter:
Cele mai citite articole:
-
Descântecele vechi pentru aducerea dragostei PARAGRAFE: Vrajă de facere de dragoste Descântec de dragoste Vrajă de dragoste ...
-
Noi, românii, suntem prin firea noastră un popor superstițios. Foarte mulți dintre noi credem în “ semne ” care ne influențează viața sau ...
-
Povestea aromâncelor cu o cruce tatuată pe frunte PARAGRAFE: Femeile cu semnul crucii încrustat între sprâncene Românii veniți pe...
-
Usturoiul: superstiții, credințe, obiceiuri, descântece Paragrafe: Superstiții: Usturoiul alungă spiritele necurate Credințe: Ustur...
-
Vopsirea ouălor de Paşti - legende, credințe, obiceiuri PARAGRAFE: Obiceiul înroșitului ouălor - legenda Credințe din Mehedinți Cr...
-
Practica magică a stinsului cărbunilor PARAGRAFE: Cum se sting cărbunii Cărbunii și farmecele de dragoste Cântece și descântece de...
-
Românii în Săptămâna Mare a Paștelui PARAGRAFE: ÎN PIAȚA BIBESCU-VODĂ ÎN HALA DE PEȘTE ÎN HALA DE CARNE ÎN JURUL HALELOR ...
-
Datinile românilor în ziua de Florii “ De Florii eram siguri că vin, cad întotdeauna cu o săptămână înainte de Paști; dar de soare aproap...
-
De Paști: obiceiuri, farmece, ritualuri Marile sărbători ale anului au fost considerate întotdeauna cele mai potrivite prilejuri pen...
-
Răsfoind presa interbelică în căutare de lucruri interesante, întâmplarea a făcut să îmi arunc privirea și peste câteva versuri publicat...