Legătura nebănuită dintre Miss România şi Monumentul Eroilor din Severin

Nu am intenția să vă spun o anecdotă. Dacă o să aveți însă “puțintică răbdare” veți vedea că titlul nu este întâmplător ales: între Monumentul Eroilor din Drobeta Turnu Severin și Miss România 1932 există o legătură. Importantă. Dar să o luăm pas cu pas:

 

---

---

Continuarea

Carmen Sylva: Primii pași pe pământ românesc

Sosirea Reginei Elisabeta în România

 

Elisabeta de Wied: Copilăria unei viitoare Regine

 

Prințesa Elisabeta Paulina Otilia Luisa de Wied, cea care avea să devină prima regină a României, s-a născut la 29 decembrie 1843, în Castelul din Neuwied, „când clopotele sunau pentru a vesti amiaza”, după cum spunea chiar viitoarea regină într-o poezie. A fost primul copil al principelui Herman și al principesei Maria de Wied, născută principesă de Nassau.

Familia de Wied este una dintre cele mai vechi din Germania, cu rădăcini care coboară până prin secolul al XII-lea. Din această familie au provenit de-a lungul timpului bărbați iluștri, dar și personalități artistice. Bunicul reginei era un naturalist pasionat, iar bunica sa o poetă și pictoriță talentată. Tatăl lui Carmen Sylva se pricepea la filosofie și mânuia iscusit penelul, calități pe care, în parte, Augusta poetă le-a moștenit.

---

---

Continuarea

Miss România 1933 (interviuri, impresii, spovedanii)

Dina Mihalcea - Miss România 1933

Paragrafe:

• Selecția candidatelor la Miss România 1933
• Ultima reexaminare a candidatelor la titlu
• Miss România 1933
• Profil de Miss - Dina Mihalcea - Miss România 1933
• Destinul Dinei Mihalcea - Miss România 1933

Publicând articol după articol, s-a alcătuit pe blog o mini-istorie a primelor concursurilor de frumusețe din România. A fost mai întâi o relatare despre primul “concurs de frumusețe între doamne și domnișoare” de amploare, organizat în 1 iulie 1912 de ziarul “Minerva” în București. A fost un eveniment care a avut un succes teribil și la care au participat peste 10.000 de oameni (citește aici articolul: Frumusețe și ritmuri de fanfară în Parcul Oteteleșanu). 

 

A urmat un ciclu de articole despre primul concurs Miss România – organizat în București în anul 1929 de săptămânalul "Realitatea Ilustrată”. Am creionat apoi un cu totul alt tip de profil de Miss România decât cel cu care suntem obișnuiți astăzi. Asta pentru că în anii romantici ai concursurilor de Miss, frumusețea spiritului conta la fel de mult cu cea a trupului. Sau poate că era mai importantă (citește aici articolul: Profil de Miss: Erastia Peretz (Miss România 1931). În dimineața zilei de 17 ianuarie 1932 a fost aleasă o nouă Miss România: d-șoara Liliana Delescu. Câteva amănunte din biografia Lilianei Delescu am aflat citind un interviu acordat de frumoasa olteancă imediat după terminarea concursului de frumusețe. Articolul dezvăluie de asemenea legătura care există între frumoasa divă și Monumentul Eroilor din Drobeta Turnu Severin (citește aici articolul: Despre Severin, Miss România și Monumentul Eroilor).  

 

 

Articolul de azi vă invită să aruncați o privire în culisele concursului Miss România organizat în 27 aprilie 1933 în sala de festivități a ziarului “Universul”:

 

 

Continuarea

Statuia Reginei Elisabeta din parcul Castelului Peleș

Carmen Sylva - o salată regală

 

PARAGRAFE:

• Carmen Sylva prepară o salată
• Regina Elisabeta și banii

 

Suntem deseori interesați să știm poveștile ascunse în spatele operelor de artă. Intrigile, poveștile de dragoste sau uneori dramele. Cunoscându-le, privim cu alți ochi palatul, pictura sau... sculptura: ele devin mai calde, mai familiare. Și uneori le zâmbim ușor complice atunci când le privim. Foarte multe dintre aceste povești le-am găsit în ghidurile turistice. Altele ni le spun ghizii muzeelor, cu un aer enigmatic, parca dezvăluindu-ne o taină.

Două povești, uitate azi, ascunse în spatele realizării unor monumente din România, am găsit răsfoind presa interbelică. Una dintre ele e povestea Monumentului Eroilor din Severin: unul dintre elementele importante ale Monumentului Eroilor din Drobeta Turnu Severin este Statuia Victoriei. Statuia a fost creată de sculptorul Teodor Burcă iar modelul care l-a inspirat pentru realizarea acesteia a fost  frumoasa Miss România 1932 - d-ra Liliana Delescu. 

"Regina în jilț" - din curtea Castelului Peleș

 

O altă poveste este legată de statuia Reginei Elisabeta amplasată în parcul castelului Peleș. Creație a sculptorului Oscar Spaethe, lucrarea o reprezintă pe Regina Elisabeta a României, la vârsta senectuții, așezată pe un șezlong, brodând. Varianta originală a lucrării a fost executată în marmură în anul 1911. Sculptura monumentală din parcul castelului a fost turnată în bronz de către I. Guran și V. Popa în anul 1934, cu prilejul serbărilor prilejuite de semicentenarul Castelului Peleș.

---

---

Poate că povestea pe care o să v-o spun nu este una senzațională. Dar sunt sigur că atunci când veți “Regina în jilț” (sau "Regina brodând") din curtea castelului Peleș, o veți vedea cu ochii minții pe Carmen Sylva preparând sculptorului Oscar Spaethe o salată cu carne de vițel tăiată în pătrățele, carne de biftec, cartofi, mere, capere și vin de Bordeaux:

Continuarea

Mic dicţionar de pseudonime

Nu existau internet, chat, forumuri, site-uri matrimoniale. Dar erau rubrici în revistele de la începutul secolului XX în care domnii şi domnişoarele puteau să “socializeze” având identitatea mai mult sau mai puţin ascunsă în spatele unor pseudonime (ID-uri, nickname-uri…) drăguţe. Atât doar că răspunsurile la mesajele “postate”  veneau doar peste o săptămână, o dată cu apariţia noului număr al publicaţiei. Câtă emoţie atunci când îţi vedeai mesajul tipărit în jurnal. Urma apoi o săptămână de chinuitoare aşteptare. Şi apoi, în sfârsit, momentul răsfoirii înfrigurate a numărului nou apărut în căutarea unui răspuns sau a unui mesaj care îți era adresat. Ramânea doar de răspuns la veşnica întrebare: cine se ascundea cu adevărat în spatele pseudonimului ?

“Moda Nouă Ilustrată” din 25.11.1907:

Graurul: Duduie brunetă, sunt un călugar păcătos, mi se scurg ochii după chipuri drăgălaşe de fete şi buzele îmi ard de dorul sărutărilor pătimaşe.

Ţigăncuşa cu ochi dulci doreşte cunoştinţa tânărului V. P. Dorohoiu.

Tânărul brunet visător răspunde Gingaşei Nelly că preferă “un crin cu sufletul senin”.

Gingaşul Meteor caută meditator pentru “Amor”.

Stafia cenuşie din T. Severin doreşte întovărăşirea unui strigoi.

Zaira cea blondă cu ochi căprui, Ploieşti, mulţumeşte lui Orosma regele Erusalimului pentru sărutările trimise, dar îl întreabă: Cine eşti?

Panseluţa sărută Ţărăncuţa şi frăţiorii ei.

Pelişor din Balş salută pe O inimă sfâşiată de durere din Craiova, dorindu-i cunoştinţa spre consolare.

Călugărul din Dorohoi săruta dulce Steluţa din Putna şi o întreabă cum a ajuns tocmai acolo.

Palida brunetă din Galaţi este felicitată pentru ziua onomastică de Silvius veşnic iubitorul.

Fatma cea frumoasa: Porumbelule călător prea mult neglijezi răspunsul…

Şireata cu ochi dulci îşi anunţă plecarea la Bucureşti.

Principesa de Montenova întreabă pe Îngeraşul 

Cupidon cu ce drept trimite sărutări lui Fibus.

Împărăteasa îngerilor cu ochi căprui doreşte cunoştinţa unui drăguţ deslegător brăilean.

Garofiţa alba avertizeaza Samsarul de guriţe că e din acelaşi oraş ca şi el.

Şatena cu ochi verzi doreşte a ştii cine este un Suflet pribeag şi îi transmite: Dorule, sunt drăguţă şi minoră, de voieşti să mă cunoşti, caută-mă printre cunoştinţe şi c’o sărutare te răsplătesc.

“Moda Nouă Ilustrată” din 12.04.1907:

Drăgălaşa Sephora din Galaţi mulţumeşte d-lui Craumois d’Aurenzio pentru frumoasa nuvelă, urându-i succes pe toată calea.

Păsărica paradisului transmite dulci sărutări surorilor din Ploieşti şi le roagă să facă ouă roşii multe.

Violeta de Parma, Ploieşti, este curioasă să ştie de unde o cunoaşte Mitisefendi, Constanţa, şi dacă nu o confundă cu altă persoană.

Contelui de Batianici facem cunoscut că Boccacio şi-a schimbat numele în Cavaler de Planto.

Ţigăncuşa cu inima de piatră întreabă pe Ghiţă Hraştina dacă e copie sau original.

Globuleţ de aur salută pe Şatena din Călăraşi şi îi doreşte cunoştinţa.

Viorica de Muscel răspunde lui Ionel de la gară că dispreţuieşte pe unul din fraţi şi ca răzbunare te-ar iubi, numai să nu ai ochi albaştri.

Desolata din Burdujeni transmite mii de sărutări lui Jenică din aceiaşi localitate.

Contesa de R.-Sărat mulţumeşte Firului de rozetă pentru salutări.

Regele Aralt săruta cu drag ochişorii Sirenei din Monte Carlo.

Michiduţă cu şapca roşie a plecat dupa vânat, să găsească o porumbiţă, să îi dea a ei guriţă.

Doi ochi trişti şi de lacrimi udaţi întreabă pe d. E. Petrescu Fălticeni dacă e drept să ia de soţie pe d-na din Paşcani.

Un excetric care adoră broscuţele ar dori ca Broscuţa din Valea Palatului să sară în Canalul V. Lupu.

Regina florilor din Tg. Ocna salută Brunetul cu ochi de foc şi îl roagă să nu o mai curteze atât de mult.

Fanchete speră să se întâlnească cu Micşuneaua de sărbători.

O zambilă cu ochi căprui din Bucu. sărută dulce pe Trandafirul blesat cu ochi albaştri şi îl roagă să nu mai uite scrisorile adresate Modei Noi prin buzunar.

O păuniţă închisă într-o grădină din Bucureşti salută cu drag pe Păunaşul Codrilor şi îi admiră poesiele.

Inocentule din Constanţa, vino să pribegim împreună şi ţi-oi cânta dorul meu de dragoste; te sărută Copila suferinţei, Loco.

“Moda Nouă Ilustrată” din 15.07.1907:

Drăgălaşă Seneş, cu nerăbdare aştept clipa când să-ţi strâng mâna şi să-ţi sorb nectarul de pe buze:”Un bon vivant” – Don Juanul cu ochi negri.

Gingaşa artistă, cu ochii trişti şi visători regretă că nu poate da iniţialele prin M.N.I. Dulcelui Merişor; dă-ţi d-ta adresa, şi eu îţi voi scrie.

O nostimă cu picăţele voieşte a-şi lua zborul cu un brunet drăguţ.

Împăratul Nerone, Brăila, caută pe Popeca modernă oferindu-i coroana imperială.

Rândunelelor din Vaslui: am venit dar ce folos dacă aţi fugit când voiam să vă cunosc mai bine. Diavolo

Blondina mulţumeşte de salutari celor doi Cavalerişti Turneni, în schimb le transmite salutări şi îi roagă să înceapă dânşii corespondenţa, fiind cavaleri iar pe Blondinul cu ochi verzi cl. VIII Piteşti îl sărută: ce crezi ştrengarule că nu te cunosc?

Nicule, mă miră foarte mult purtarea ta; aşi dori să ştiu pentru ce promiţi şi nu te ţii de cuvânt; aşi vrea să pun capăt suferinţelor. În aşteptarea răspunsului, te sărută Inima nenorocită din Piatra Neamţ.

Licuriciul drăguţ din Dorohoi roagă cu multă insistenţă pe d-ra Luţa Cosbirean a’i da 0.30 bani, care i-a împrumutat pentru prăjituri.

O stea pribeagă din Turnu Severin mulţumeşte pentru atenţiune Luceafărului serii şi este foarte veselă să o acompanieze…

Sursa: colecţia revistei “Moda Nouă Ilustrată” a Bibliotecii Digitale a Bucureştilor

Continuarea

Oameni din porturi

“Reportajul e un gen minor, un roman mic, abia schițat. De-abia ai prins să-l scrii, să lămurești ceva, că trebuie să lași ca fotografiile: priveliști și chipuri, să vorbească, în joc de alb și negru și să închei. Un film cu vorbe și imagini.” – spunea N. Papatanasiu (prozator, critic literar și publicist român) în debutul reportajului său “Oameni din porturi” – publicat în numărul din 13 ianuarie 1937 al revistei “Realitatea Ilustrată”. Cu toate acestea, articolul publicat este o dovadă că reportajul literar nu este în nici un caz “un gen minor”. Nicolae Papatanasiu a reușit cu ajutorul cuvintelor să imortalizeze imaginea unei lumi cu adevărat aparte. Vă invit să redescoperim împreună lumea pierdută a “oamenilor din porturi” de altădată:

 

 

“Dacă încerci să îmbrățișezi într'o privire Brăila, ápo to Yatziti, cum spun Grecii din port, adică dinspre Ghecet, ea nu se desvăluie decât în parte: docurile, șantierul și pescăriile, magaziile de cereale - și tocmai sus, pe dâmb: grădina publică, cu turnul de apă, durat în ciment; ciudat mausoleu. Portul, cu danele lui, cu pontoanele, cu șiragurile de șlepuri goale, cu cele două-trei vase uriașe - de mare, negre sau roșii, adevărați titani pe lângă remorcherele minuscule - acest port cu palatul alb al agenției N.F.R.- ului, în fața căruia vine să acosteze “Gălățeanul”, vaporul “Principele Mircea” - alb ca o lebădă, portul cu clădirile fumurii, cu fabricile inactive, cu tramwayul, același ca’n cărțile poștale de-acum cincisprezece ani - gonind spre docuri, de unde se'ntoarce gol – pentru că n'are pe cine aduce în oraș - portul Brăilei îl ai în față, coborând de pe pontonul “pasagerului”. 

 

Vedere din portul Brăilei

 

Se deapănă aici un film, cu încetinitorul, obositor și enervant. Viața portului s’a risipit, s'a stins. Elevatoarele, aceste ciudate animale mișcătoare care mi-au uimit copilăria cu huruitul și forma lor, cu jocul brațelor și-al roților, (ceea ce le dădea un aspect de automat, dintr'o baracă de panair) au încremenit acum, lângă șlepurile cu hambarele goale, lângă remorcherele cu cazanele stinse. Apele fluviului își scriu cu poleială firul, în mijloc. Acolo, cursul e mai repede, mai năvalnic. La chei, undele molipsite parcă de atmosfera întregului port, sunt mai molcome, undelemnii, lâncezind între trupurile negre - ca de balene titanice, ale șlepurilor.

Doar vapoarele de pasageri, dinspre Silistra sau Turnu-Severin mai răzvrătesc, cu sbaturile, măruntaiele apelor. Atunci undele clocotesc ca de o mânie surdă și adâncă, se sbat cu puteri nebănuite, ca și cum ar voi să asvârle pe uscat somonii de smoală care par a fi șlepurile sau svârlugele remorcherele. Nu izbutesc însă decât să le clatine, să le lovească unul de altul trupurile lor de tablă, să clatine lanțul ancorelor, să întindă parâmele de sârmă – legate tocmai la țărm de stâlpi de fier - să trezească din visare pe căpitanul care fumează din pipă, pe-un colț din hambar. Ochii lui fug o clipă după năluca vaporului, care trece spre ponton, la debarcader. Toată minunea unei călătorii e perindarea aceasta cinematografică, pe lângă bord, a țărmurilor, a vaselor! Șlepul lui e prins alături de alte cinci, înțepenite în legături. Ancorele lăsate în clisa apelor, s’au afundat în adâncuri. Au trecut luni de zile de când n'au mai încărcat hamalii prăfuiți nici un bob de ovăz, în hambarele ERNESTINEI. Cu o lună și ceva în urmă, au ieșit din iernat, de pe canalul Ghecetului. Odată cu ghețurile topite, ERNESTINA a fost adusă aici. Alături se află S.R.D. 326, apoi: CLITEMNESTRA; ARIADNl, IFIGENIA și KRITI.

Continuarea

Sondaj interbelic (1933): Pentru ce ne înscriem la universitate?

Lumea studenților interbelici era o copie fidelă a întregii societăți de atunci — un tablou plin de viață în care se amestecau ambițiile mari, visele sincere, bunăstarea, dar și lipsurile grele. În 1933, revista „Realitatea Ilustrată” a lansat o anchetă printre tinerii universitari pentru a afla ce-i mână cu adevărat în luptă și ce căutau pe băncile facultății. 

 

 

Răspunsurile lor ne oferă o imagine fascinantă a acelor vremuri și ne pun o întrebare simplă: oare cât de mult s-au schimbat motivațiile noastre în ultimul secol?

Continuarea

Ada Kaleh: Poveştile unei insule dispărute

Vă invit astăzi să descoperim poveștile insulei Ada Kaleh, un tărâm dispărut care emana odinioară un farmec aparte și un veritabil parfum oriental. Cunoscută și sub numele de micul Gibraltar românesc, această insulă-fortăreață era situată pe Dunăre, la doar 3 kilometri de Orșova, având o lungime de 1700 de metri și o lățime medie de 500 de metri.

Ruinele cetății și moscheea din Ada Kaleh

Istoria fascinantă a acestui loc își are rădăcinile în antichitate și s-a încheiat dramatic în anul 1971, când insula Ada Kaleh a fost dinamitată, iar ultimele ei urme au fost acoperite de apele lacului de acumulare de la Porțile de Fier.

Să pornim la drum în această călătorie în timp, ghidați de mărturia unui reporter al revistei Realitatea Ilustrată din anul 1934, ascuns sub inițialele „A.B.”

Continuarea

Publicitate la început de secol XX

Pe la începutul secolului al XX-lea nu existau încă radiouri, televiziune sau internet. Exista însă exista presa scrisă și prin intermediul ei publicitatea începea să fie cu adevărat „sufletul comerțului“. Rubricile de “Mică publicitate” din paginile ziarelor erau de asemenea o modalitate accesibilă de a publica anunțuri de cumpărare sau de vânzare, pentru căutarea de locuri de muncă  sau  pentru anunțuri… matrimoniale. Am selectat pentru voi - din paginile ziarului arădean “Românul”- câteva anunțuri și reclame. Sper să vi se pară și vouă interesante. Sau poate amunzante?...

Caut domnișoară fără zestre dar…

“Momentan m’aș căsători și fără zestre cu o domnișoară ori doamnă văduvă până la 30 de ani, prin care aș ajunge la un post de notar într’o comună românească. Sunt apt, calificat și român. Adresa: “Vice-notar”, Năbrad (Szatmar m.) “post –restante”." (“Românul” – 15/18 noiembrie 1912)

Mașini de cusut, biciclete,
 arme, revolvere și gramofoane

Pălării – colecția de toamnă – iarnă și… de doliu

“Am onoarea a aduce la cunoştinţa on. dame din Arad şi provincie, că mi-au sosit noutăţile de pălării de toamnă şi iarnă, pe care le vând cu preţuri foarte ieftine. Magazin permanent de pălării de doliu. Execut tot felul de transformări de pălării, în timp scurt, cu preţuri foarte ieftine. Roagă binevoitorul sprijin: Amtmann M. Arad, str. Zrinyi.“ (“Românul” – 14 noiembrie 1912)

Pentru o față juvenilă, trandafirie și curată

Răchie de prună curată 

”Vindem per vagon sau în mic ab. gara Marosillye, "Răchie de prune curată" (din prune bistriţe). Răchia se poate fierbe şi sub supravegherea cumpărătorului până la finea lunei Noembre.  „PRUNA " - societate pe acţii industrială şi comerciala în MAROSILLYE.“ (“Românul” – 14 noiembrie 1912)

Pălării pentru țăranii români și sași

Caut fată sau văduvă onesta

“Un învăţător de stat de 38 de ani cu avere 20.000 cor. dintr'un orăşel montanistic aproape de centrul comitatului Caraş-Severin, doreşte să se căsătorească amăsurat vârstei sale cu o fată sau văduvă onestă, cultă şi din familie bună. Oferte la adresa administraţiei sub numirea Agnavia." (“Românul” – 10 octombrie 1912)

Ceasuri OMEGA

Caut o fată spre finanțare

“Un tînăr universitar anul III caută spre finanţare o fată, care deja de acuma l-ar ajuta până absolvă. Discreţie, onoare. Oferte  sub deviza „Ţara Oltului", Budapest, Üllői út 87 I 12-a.” (“Românul” – 10 octombrie 1912)

Favor la prețuri la fotograf

Oglidă, lampă și pat pentru servitoare

„De vânzare imediat, din cauza schimbărei de locuinţă: o elegantă oglindă de Veneţia, o lampă de Veneţia, o garderobă, o maşină de cusut şi un pat pentru servitoare. Informaţii dă cu plăcere: Rubinstein Mór, expeditor, unde se pot vedea şi obiectele amintite." (“Românul” – 3 octombrie 1912)

En-tout-cas și ploiere

Cosmetice – mare asortiment

“Cremă pentru față, pudre, parfumuri, apă de Colonia, perii pentru dinți, păr și haine, pieptene, ace pentru păr etc. de calitatea cea mai bună, - mare asortiment – se pot căpăta în drogheria Török Andor, Arad, Andrassy-ter20, tel. 900.” (“Românul” – 3 octombrie 1912)

Mașini de cusut Singer,
biciclete și gramofoane

Caut vorbitoare de limbi străine

“În căsătorie caut o fată inteligentă, bine crescută, poate fi şi fără zestre, afară de limba română să poată vorbi cel puţin încă una străină din patrie. Eu am de 2 ani o prăvălie do modă pentru domni şi dame cu un capital propriu de cor. 40.000 şi sunt în vârsta de 30 de ani. Reflectantele să se adreseze direct mie. La caz scrisorile se înapoiază sub cea mai mare discreţie. Sima Micşa comerciant, Titel.” (“Românul” – 16 august 1912)

Instalații electrice și sanitare
 în 1912

Damă de conversație

“O domnișoară română, orfană, inteligentă, se angajează la o doamnă sau familie domnească ca damă de conversație, eventual ajutor în casă, pe lângă condiții modeste. Reflecțiuni la administrația ziarului nostru.” (“Românul” – 23 august 1912)

Corespondență din distracție

“O bactișă dorește să corespondeze din distracție cu un tânăr inteligent. Adresați-vă  “Doina” la post-restante, Marosvasarhelly.” (“Românul” – 16 august 1912)

Cazane pentru fierberea rachiului

Damă tânără caut boier

“O damă tânără, cultă și prezentabilă din Transilvania, caută loc la un boier din România, avănd toate esperiențele unei gospodării. Cei interesați îți vor adresa ofertele administrației ziarului “Românul”, de unde vor primi toate informațiile.“ (“Românul” – 5 iulie 1912)

Caut fată orfană dar cu zestre

“Caut de soţie o fată orfană, cu zestre de câteva sute de coroane (spre depunerea unei literaţii sigure). Este de lipsă să ştie perfect limba germană. Adresa  la administr. ziarului sub „Străin de jumătate"." (“Românul” – 28 iunie 1912)

Țigările ANTINICOTIN

Diplomat  la Lausanne  caut loc de muncă

“Român de 27 ani, diplomat al Institutului agronomic din Lousana, practicant al școalelor și fermelor moderne din Belgia, Franța, Anglia, Olanda, vorbind 4 limbi, dorește un loc în direcție într’o fermă sau domeniu. Rădulescu – Pension Ecole Elfenau am Rotsee bei Luzern (Schweiz) Elveția.” (“Românul” – 21 iunie 1912)

Preot caută econoamă

„Econoamă caută un preot de la sate văduv fără copii. Oferte să primesc numai de la preotese, soții de învățător, de notar, văduve și fără de copii, sau de la învățătoare ovodiste necăsătorite. Să cere să’i placă a conduce economia de casă. Altă economie nici nu port. Adresa la administrația “Românul”.” (“Românul” – 31 mai 1912)

Cele mai perfecte
ghete americane

Harmoniu de vânzare

“Un harmoniu se află de vânzare foarte bun, tonuri curate și puternice, bile de os veritabil, dulapul din lemn de stejar sănătos, foarte potrivit pentru concerte, instruarea corurilor și pentru acompaniament. Doritorii sa se adreseze către administrația ziarului “Românul”.” (“Românul” – 31 mai 1912)

Ghete SALAMANDER

Contabilă caută învățător sau preot

“O domnișoară română, contabilă, cu zestre de 2500 cor. Dorește a se căsătorii cu un absolvent de teologie sau învățător. Reflectanții să se adreseze la administrația ziarului sub deviza <<Oficianta>>.” (“Românul” – 1 septembrie  1913)

Tehnică medicală la început de secol XX

Anunțurile de mică și de mare publicitate au fost culese din numere publicate în anii 1912 și 1913 ale ziarului “Românul” - răsfoite din colecția Bibliotecii Centrale Universitare  “Lucian Blaga”  din Cluj Napoca

Continuarea